Pe aceeași temă
Complicatul proces electoral din Egipt, care va dura până în vara lui 2012, a început luni când sute de mii de egipteni s-au prezentat la urne pentru a vota în cadrul primelor alegeri democratice după căderea regimului dictatorial al lui Hosni Mubarak.
Până în vara lui 2012, când se vor încheia alegerile, Consiliul Suprem al Forţelor Armate, care se află la conducerea ţării din luna februarie, de la înlăturarea lui Mubarak, va rămâne la putere.
În aceste condiţii, în ultimele nouă zile au avut loc proteste violente în Piaţa Tahrir din Cairo, în cadrul cărora peste 40 de protestatari au murit şi peste 2.000 au fost răniţi, în timpul ciocnirilor dintre populaţie şi forţele de ordine, relatează BBC.
Egiptenii care protestează sunt nemulţumiţi că puterea militară deţine încă ultimul cuvânt în problemele Egiptului. Protestatarii cer ca militarii să cedeze puterea înainte de finalizarea procesului electoral. Ei se tem că elita militară urmăreşte să-şi prezerve drepturile exclusiviste, cum ar fi un buget decis doar de militari, asupra căruia civilii să nu aibă nici un cuvânt de spus, informează Gândul.
Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de mareşalul Tantawi, a promis că va ceda puterea atunci când va fi ales un nou guvern şi că un nou preşedinte va fi ales până în iunie 2012.
Procesul electoral din Egipt
În jur de 50 de milioane de egipteni sunt aşteptaţi să participe la vot. La alegeri candidează oameni din aproximativ 50 de partide politice la care se adaugă candidaţii independenţi. Primele rezultate ale procesului care a început astăzi vor apărea în martie 2012.
Potrivit informaţiilor din Gândul, prima etapă a alegerilor va dura până în ianuarie 2012 şi constă în alegerea celor 508 membri ai Camerei Inferioare a Parlamentului, denumită Adunarea Poporului. Analiştii se aşteaptă ca Frăţia Musulmană, grupare politică de orientare islamistă tradiţionalistă, să câştige cele mai multe mandate pentru că este cel mai bine organizat dintre partidele care concurează. Mai mult, a oferit timp de decenii servicii sociale, educaţie şi asistenţă de sănătate comunităţilor nevoiaşe, astfel încât se bucură de o mare recunoaştere şi popularitate.
Paşi alegerilor:
• Trei tururi de scrutin în lunile care urmează;
• Primul: alegerea celor 508 membri ai Adunării Poporului (Camera inferioară a Parlamentului), până pe 10 ianuarie 2012;
• Al doilea: alegerea celor 270 de membri ai Consiliului Shura (Camera superioară a Parlamentului), până pe 11 martie 2012;
• Al treilea: alegerile prezidenţiale, care ar trebui să aibă loc până la jumătatea lui 2012;
• Două treimi din membrii ambelor Camere sunt aleşi prin sistem de reprezentare proporţională (un partid obţine un procent de mandate aproximativ egal cu procentul de voturi primite);
• O treime din membrii ambelor Camere sunt aleşi pe sistemul uninominal pur ("câştigătorul ia totul");
• Provinciile Egiptului sunt împărţite în trei grupe, care votează la date diferite;
• În Egipt participă la alegeri peste 40 de partide politice şi peste 10.000 de candidaţi.
Alegerile din Egipt sunt esenţiale pentru stabilitatea zonei arabe. Egiptul este ţara arabă cu cea mai mare populaţie (85 de milioane) şi cea mai puternică armată din Orientul Mijlociu. Este, alături de Iordania, una dintre semnatarele acordului de pace cu Israelul, pe care îl recunoaşte, astfel, ca stat şi o schimbare radicală a direcţiei de conducere ar duce la schimbarea totală a strategiei politice din zonă.
Guvernul egiptean şi-a prezentat demisia, săptămâna trecută, Consiliului Suprem al Forţelor Armate din cauza presiunilor exercitate de protestele din Cairo şi din alte oraşe. Mohamed Hijazi, purtătorul de cuvânt al Executivului aflat la putere din februarie, a făcut anunţul precizând că decizia s-a luat "date fiind circumstanţele dificile prin care trece ţara".
