Pe aceeași temă
Procesul vicepremierului Liviu Dragnea a fost devansat cu aproape trei luni, astfel ca primul termen se va judeca pe data de 15 noiembrie. Curtea Suprema fixase initial primul termen pentru 18 februarie 2014, dar procurorii DNA au facut o cerere pentru urgentarea procesului, motivind ca dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.
Reamintim ca inainte ca dosarul sa fie trimis in instanta, procurorul general Tiberiu Nitu si ministrul justitiei Robert Cazanciuc i-au revocat din functie pe procurorii Lucian Papici si Mariana Alexandru, sefii Sectiei I din DNA. Papici este procuorul care a instrumentat dosarul.
Dupa solicitarea formulata de DNA pe motiv ca termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung si nu se asigura principiul judecarii cu celeritate a cauzei, Instanta Suprema a decis, vineri, preschimbarea termenului de judecata in dosarul in care inculpati sunt Dragnea si alte 74 de persoane.
Pe 9 octombrie, procurorii au formulat o cerere prin care solicita judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) preschimbarea datei la care sa inceapa judecarea dosarului "Frauda la referendum".
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, in prezent deputat si vicepremier, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
