Pe aceeași temă
Curtea de Apel Bucureşti a început astazi judecarea lui Alexandru Vişinescu, torţionarul comunist acuzat de crime împotriva umanităţii. Procurorii spun că, după 421 de zile de anchete şi proceduri judiciare, au identificat 14 decese care i se pot imputa lui Alexandru Vişinescu. Anchetatorii au explicat şi de ce Vişinescu a fost acuzat de crime împotriva umanităţii: acesta a oprimat deţinuţii pe criterii politice. Procesul s-a amânat pentru 22 octombrie, relateaza Gandul.
Până în urmă cu un an, Vişinescu îşi ducea o bătrâneţe liniştită într-un bloc din centrul Capitalei şi puţini dintre cei care îl întâlneau îşi puteau închipui că, în urmă cu ceva vreme, acesta era unul dintre cei mai temuţi torţionari din România. Gândul a dezvăluit anul trecut că Alexandru Vişinescu a instituit un regim criminal în închisoarea de la Râmnicul Vâlcea în care erau încarceraţi în vremea comunismului deţinuţii politici. Tot atunci, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc depunea o plângere la Parchetul General prin care Vişinescu este considerat responsabil pentru moartea a 12 deţinuţi politici, printre care şi liderul ţărănist Ion Mihalache. Acum Vişinescu este chemat în faţa judecătorilor să răspundă în faţa acestor acuzaţii pe care le-a negat în permanenţă
Fostul torţionar Vişinescu a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. La intrarea în sala de judecată, nu a făcut declaraţii, s-a rezumat la aspune ''vom vedea ce va fi''.
Soţia fostului general comunist Ion Eremia care a fost şi el încarcerat la Râmnicu Sărat în perioada Vişinescu s-a constituit parte civilă. Cere despăgubiri de 100.000 de euro.
Surorile lui Corneliu Coposu nu s-au constituit parte civilă în proces. Singurul deţinut politic de la Râmnicu Vâlcea care l-a văzut pe Vişinescu în acţiune a transmis că nu vrea să se constituie parte civilă şi să ceară daune. Instanţa a mai constatat că alte două persoane fără legătură cu cauza au cerut să se constituie parte civilă.
Pe 18 iunie anul acesta, Parchetul General a trimis în instanţă dosarul lui Vişinescu, ancheta în acest caz fiind realizată de procuroarea Denisa Cristudor. Pe 30 iulie, instanţa a constatat că a finalizat procedurile de cameră preliminară şi că Vişinescu nu a ridicat niciun fel de excepţii. Astfel că rechizitoriul dosarului este considerat legal. După acest pas, instanţa a decis să judece dosarul pe fond, iar miercuri, 24 septembrie, a fost fixat drept primul termen de judecată.
În rechizitoriul prin care torţionarul Alexandru Vişinescu a fost trimis în judecată, procurorii Parchetului General arată că fostul comandant de la Râmnicu Sărat "a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului".
gândul a publicat, anul trecut, pe 30 iulie, în cadrul unui proiect media în premieră pentru România, derulat în parteneriat cu IICCMER, profilul complet al torţionarului Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii comuniste de la Râmnicu Sărat. La aceeaşi dată, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a cerut Parchetului începerea urmăririi penale împotriva torţionarului, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.
În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, Vişinescu a instaurat un regim de tortură şi teroare. Despre închisoarea unde şi-a pierdut viaţa fostul lider ţărănist Ion Mihalache, a vorbit şi Ion Diaconescu care a sintetizat condiţiile de detenţie: „Bătăi şi terorizări fizice, care - la fel frigul şi foamea - au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pă... şi nu permanente, să-nţelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăieşti ca-ntr-un mormânt. Şi mai a fost şi promiscuitatea, care... mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor şi-aşa mai departe.”
După 50 de ani de uitare, gândul l-a găsit pe Vişinescu trăind liniştit într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună, şi a obţinut primele imagini filmate cu temutul fost comandant de la Râmnicu Sărat. După mediatizarea cazului său, Vişinescu a reacţionat violent la încercările reporterilor Gândul de a vorbi cu el, înjurându-i şi încercând să-i lovească. Ulterior, fostul torţionar a răspuns întrebărilor, într-un interviu luat în faţa casei sale.
gândul i-a găsit şi pe ultimii doi supravieţuitori ai lagărului de la Râmnicu Sărat care au povestit despre condiţiile inumane şi teroarea instituită de Vişinescu în închisoare.
Investigaţia istorică a dosarului Vişinescu a fost coordonată de către Andrei Muraru, fostul director al IICCMER, Dan Ţălnaru, director general al institutului, Adelina Ţânţariu, director în cadrul IICCMER
