Pe aceeași temă
Noua lege privind alegerea deputaţilor şi senatorilor a fost votata de PSD si PNL in Senat, existand doar două voturi „împotrivă“. O analiză a mai multor ONG-uri, intitulată Politică fără Bariere, scoate in evidenta problemele aceastei legi, printre ele numarandu-se faptul ca dezavantajează partidele nou înfiinţate, limitează accesul la vot al românilor din Diaspora, nu reduce suficient de mult numărul de parlamentari şi lasă loc de interpretări în ceea ce priveşte libertatea politicienilor de a-i îndemna pe alegători să meargă la vot după încheierea campaniei electorale, relateaza Adevarul.
Numarul de parlamentari ramane mare. Diaspora este subreprezentata
Potrivit noii legi parlamentare, viitorul Legislativ va avea 329 de deputaţi şi 136 de senatori, faţă de actuala legislatură, când au fost aleşi 412 deputaţi şi 176 de senatori. Viitorul Legislativ va fi mai suplu cu 123 de locuri. Foarte puţin, apreciază specialiştii de la Expert Forum. „Noua normǎ de reprezentare este foarte puţin redusǎ faţǎ de cea de pânǎ acum (73.000 faţǎ de 70.000 la deputaţi; 168.000 faţǎ de 160.000 la senatori)“, se arată în analiză prezentată de ExpertForum.
Modul în care au fost reprezentate mandatele pe judeţe creează o mare disproporţie. „Structura circumscripţiilor face ca numǎrul locuitorilor raportat la cel al mandatelor sǎ varieze mult de la un judeţ la altul. Formula de aplicare (minim 2 senatori şi 4 deputaţi în fiecare circumscripţie) accentuează acest dezechilibru (ajugându-se la între 202.716 şi 114.660 locuitori la un senator; între 79.845 şi 57.330 locuitori la un deputat)“, spun specialiştii.
Românii din afara graniţelor sunt slab reprezentati, după ce PSD şi PNL s-au înţeles să menţină numărul de parlamentari: patru deputaţi şi doi senatori. „Nu ştim exact câţi români sunt plecaţi din ţară. Unii spun că 5 milioane, alţii 3 milioane. Să spunem că sunt 3,5 milioane în diaspora, dar, chiar şi aşa, populaţia din străinătate tot este subreprezentată“, spune Septimius Pârvu, specialist în legislaţie electorală la ExpertForum. Dacă un deputat va reprezenta 73.000 de români, iar un senator – 168.000 de români, un deputat sau un senator de diaspora se va îngriji în Parlament de aproape cinci ori mai mulţi români. PNL a propus ca numărul de parlamentari pentru diaspora să crească de la şase la 12, însă PSD a blocat iniţiativa. „PNL nu a avut argumente. De ce nu 10 sau 20?“, a replicat deputatul PSD Gabriela Podaşcă, vicepreşedintele Comisiei de Cod Electoral, la Adevărul Live.
Cetǎţenii români cu reşedinţa în strǎinǎtate sunt obligaţi sǎ demonstreze că au o reşedinţa legală peste hotare, cerinţă ce le-ar putea îngreuna dreptul la vot. „Se ştie că mulţi dintre cei aflaţi la muncă în străinătate nu dispun de asemenea acte şi că nu-s uşor de obţinut. Exercitarea unui drept care rezultǎ din calitatea de cetǎţean român n-ar trebui condiţionatǎ de existenţa unei anumite relaţii cu un alt stat“, arată analiza.
„Era nevoie de un mecanism prin care cetăţenii să se înregistreze pentru a vedea clar câte secţii de votare trebuie să creăm. Era nevoie de acest mecanism“, a spus deputatul PSD Gabriela Podaşcă.
Fostul preşedinte Traian Băsescu are o altă explicaţie: „Dispreţul faţă de românii din Diaspora este egal şi la PSD, şi PNL“, a fost concluzia fostului preşedinte Traian Băsescu.
Pragul electoral de 5% dezavantajeaza partidele noi
Prin menţinerea pragului electoral de 5%, noua lege a alegerilor parlamentare taie din şansele de acces în Parlament pentru partidele nou înfiinţate. Viitorul Legislativ va fi format din două partide mari, PSD şi PNL, care îşi adjudecă aproximatix 80% din locuri, potrivit sondajelor, şi de celelalte formaţiuni mai mici din actualul Legislativ: UDMR, PC, PLR.
Prin neclararitatea articolului 98, noua lege a alegerilor parlamentare lasă o portiţă pentru politicieni de a face campanie chiar şi în ziua votului, acţiune interzisă de lege: „Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent“, se arată în articolul 98.
ExpertForum atrage atenţia asupra ambiguităţii legii: „Nu este clar dacǎ sfǎtuirea alegǎtorilor sǎ mearga la vot, dupǎ încheierea campaniei, este sau nu campanie electorala. Am dori sǎ se specifice în mod explicit dacǎ îndemnul de participare la vot se încadreazǎ sau nu în acţiunile de campanile“, mai arată specialiştii.
În privinţa revenirii la sistemul proporţional cu vot pe listǎ închisǎ, ONG-urile îşi exprimǎ dezamǎgirea pentru cǎ, puşi în faţa constatǎrii efectelor negative ale sistemului introdus în 2008, membrii Comisiei au optat pentru revenirea la sistemul practicat anterior – care fusese abandonat dupǎ ce se i constataserǎ neajunsurile. „Considerǎm cǎ ar fi fost de preferat un sistem proporţional cu listǎ semi-deschisǎ (de genul celui propus de Centrul pentru Studiul Democraţiei). Din pǎcate, variantele alternative nu au fost luate în considerare. Ar fi fost necesară o dezbatere publică mai amplă despre reprezentarea parlamentară şi diversele alternative de sisteme electorale“, mai arată analiştii.
CITITI intreaga analiza pe pagina Expert Forum.
