Pe aceeași temă
La prima tentativă de vot, coaliția nu a putu să strângă decât 263 de voturi din cele 265 necesare ca să treacă legea, astfel că la al doilea vot, PSD și-a adus în sală toți oamenii și a reușit să strângă 170 de voturi.
Liderul deputaților PSD a cerut reluarea votului, susținând că au fost deputați PSD în sală care nu apar pe lista de vot. La reluarea votului, proiectul a trecut, generându-se strigăte din sală. La reluarea votului, proiectul a trecut.
S-a creat rumoare în sală și s-a auzit strigându-se "Hoții!". Deputatul USR Claudiu Năsui a declarat de la microfon, adresându-se celor din PSD: "Să vă fie rușine!", acuzând încălcarea regulilor parlamentarismului.
În replică, deputatul Florin Iordache, cel care prezida ședința, i-a îndemnat pe aceștia să "învețe până luni regulamentul".
La primul vot au fost 163 de voturi pentru, 115 împotrivă și 4 abțineri, iar la al doilea - 170 voturi pentru, 70 împotrivă și o abținere.
La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaților pe marginea inițiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunțat că formațiunea maghiară nu poate susține proiectul dacă nu se elimină din text obligația ca ONG-urile să raporteze toți beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.
La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupșa a anunțat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleași motive ca UDMR.
Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.
De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.
Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.
Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituţiile de credit și cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum și „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.
Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.
Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conține amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor și judecătorii CCR.
Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.
Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.
Tot vot cu repetiție și la Legea Offshore
Legea offshore a fost votată în Camera Deputaților de două ori, pentru că prima oară nu ieșiseră voturile necesare. Liviu Dragnea consideră că s-a întărziat inutil două săptămâni pentru ca în final textul să nu difere cu ceea ce și-a dorit PSD.
”Stabilitatea legislației este o chestiune cerută de pentru investitori. Din punctul meu de vedere stabilitatea este dată chiar de Legea. Legea în sine este o garanție. Dar Legea in sine poate fi schimbată la un moment dat. Am putea pune in Legea că aceasta nu va fi modificată.”, a declarat Liviu Dragnea înaintea intrării la vot a Legii returnate de președinției Parlamentului după adoptarea acesteia în luna iulie a acestui an.
De fapt discuțiile de spre chestiunea stabilității fiscale și argumentele pe cifre concrete pe care PSD și-a construit amendamentele impuse legii și prima dată și acum la reevaluarea acesteia (pe care până ieri Ministerul Finanțelor nu le furnizase comisiilor de analiză a legii) a constituit subiect de discuții in contradictoriu între deputatul ALDE, Varujan Vosganian în ultimele două săptămâni .
Chiar ieri Vosganian a cerut modificarea prevederii din proiectul offshore care stipulează că „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Vosganian a apreciat că acest articol nu oferă investitorilor suficiente garanții fiscale.
În varianta de la Senat, articolul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, inclusiv pe durata oricăror prelungiri subsecvente, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Vosganian consideră ceea ce susține PSD este „o stabilitate pe jumătate”.
Zilele următoare vom prezenta cifrele concrete pe care am fundamentat această Lege, a anunțat Liviu Dragnea. De ce nu astăzi în plen? Liderul PSD nu a spus. A precizat doar ca ”S-a întârziat două săptămâni ca sa rămânem pe aceleași prevederi. Dar să vedem cum va ieși de la votul din plen.” a conchis Dragnea.
