Pe aceeași temă
Pozițiile MAE cu privire la situația din Ucraina au avut la bază informații eronate în legătură cu abrogarea legii care dădea dreptul minorităților naționale de a-și folosi limbile materne la nivel regional și local.
În data de 11 martie Comisiile de politică externă au adoptat o Declaraţie privind susţinerea Ucrainei şi a poporului ucrainean pe calea europeană. Preşedinţii acestor comisii au declarat că acest document va fi trimis statelor europene, dar şi Federaţiei Ruse. În Declaraţia adoptată de Comisiile de politică externă se apreciază că Rada Ucrainei a făcut "un gest politic greşit", abrogând legea care dădea dreptul minorităţilor să folosească limbile materne la nivel regional şi local.
Ceea ce nu a înțeles ministrul Corlățean și MAE este faptul că Rada a adoptat la data de 23 februarie un proiect de lege prin care se dorea abrogarea Legii limbilor regionale dar preşedintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a blocat cu veto actul normativ respectiv. Legea limbilor regionale a continuat să producă efecte, fără să existe nicio perioadă de timp în care să fi fost abrogată. De la data la care Rada a votat proiectul de lege menţionat, MAE a condamnat fără temei, în numeroase rânduri, (prin comunicatele oficiale din 26 si 27 februarie) abrogarea legii, vehiculând astfel informaţii eronate. Mai mult, MAE a persistat în eroarea comisă şi a trimis Comisiilor de politică externă un punct de vedere bazat pe aceeaşi presupusă abrogare a Legii limbilor regionale.
Condamnarea Ucrainei pentru presupusa abrogare a acestei legi a constituit de altfel una din principalele acuzaţii aduse Ucrainei de către Federaţia Rusă. Prin poziţia sa eronată, corectată abia pe data de 4 martie, ministrul Corlăţean a făcut ca România să se situeze, faţă de problematica protecţiei minorităţilor naţionale, pe aceeaşi poziţie cu Federaţia Rusă.
Radu Carp, ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Alternativă, solicită efectuarea unei anchete parlamentare pentru a lămuri de ce informaţiile comunicate şi aflate în posesia MAE din care reieşea că legea respectivă nu va fi abrogată deoarece Preşedintele Turcinov o va bloca prin veto nu au fost luate în considerare. Totodată, Radu Carp solicită în numele PDL ca Declaraţia adoptată de Comisiile de politică externă să nu fie difuzată, în actuala formă, partenerilor europeni pentru a nu afecta credibilitatea României. Această Declaraţie trebuie să fie revizuită pentru a corespunde realităţii şi trebuie să stea la baza unei Declaraţii adoptate de plenul Parlamentului. « S-a produs o eroare inadmisibilă la nivelul MAE, de natură a afecta raportarea Parlamentului României la situaţia din Ucraina şi credibilitatea ţării noastre. Din moment ce, potrivit Legii responsabilităţii ministeriale, prezentarea de date eronate Parlamentului atrage răspunderea membrului Guvernului care a prezentat aceste date, consider necesară demisia ministrului Corlăţean, înainte de demararea unei anchete parlamentare » a apreciat Radu Carp.
PDL a contribuit la conturarea unei poziţii a României faţă de Ucraina atât prin contribuţia sa la Declaraţia comună a Parlamentului, discutată şi aprobată în şedinţa Colegiului Director pe data de 3 martie, cât şi prin aportul la adoptarea Declaraţiei PPE adoptată cu ocazia reuniunii de la Dublin în data de 7 martie. PDL consideră că aceste documente trebuie luate în considerare de către Parlamentul şi Guvernul României pentru a formula o poziţie care să reflecte interesul naţional.
Secretar executiv PDL,
Radu Carp
