Pe aceeași temă
În raport se arată că în țările din Europa Centrală și de Est, Balcani și Euroasia s-au înmulțit atacurile la adresa partidelor de opoziție, a presei independente și a organizațiilor societății civile, în contextul în care răspândirea politicilor iliberale în regiune, mai ales în țări precum Ungaria și Polonia, subminează bazele, dar și perspectivele democrației.
Președintele organizației Freedom House, Michael J. Abramowitz, a avertizat că „politicile iliberale devin noua normalitate în Europa“, și că „ceea ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est nu se poate separa de ceea ce se întâmplă în Europa ca întreg“. „Nimeni nu este protejat în fața normalizării ideilor iliberale“, a avertizat președintele organizației.
Potrivit raportului, 19 dintre cele 29 de țări luate în calcul, inclusiv România, au obținut scoruri mai slabe pentru starea democrației. Totodată, pentru al doilea an consecutiv, numărul regimurilor autoritare consolidate a fost mai mare decât cel al democrațiilor consolidate.
Polonia a înregistrat însă cel mai puternic declin într-o perioadă de un an din istoria acestui proiect al Freedom House, notează Euronews.
„Schimbările radicale din justiția poloneză înlătură orice control eficient al acțiunilor partidului majoritar în parlament“, a afirmat Nate Schenkkan, directorul proiectului „Națiuni în tranzit“.
„Ceea ce s-a întâmplat în Polonia în ultimii doi ai ar trebui să servească drept alarmă pentru oricine crede că regimul partidului unic nu poate reveni vreodată în Europa“, a adăugat el.
Totodată, Schenkkan a subliniat că „UE ar trebui să-și apere angajamentele față de statul de drept implementând sancțiunile Articolului 7 împotriva Poloniei și Ungariei“, referindu-se astfel la suspendarea dreptului de vot al acestor țări în cadrul instituțiilor europene.
„Ar trebui condiționat accesul la fondurile europene de criteriul statului de drept. Este singurul mod de a convinge aceste țări și alte state candidate la aderare că Uniunea este puternic ancorată în principiile democratice“, a opinat el.
Cât privește Ungaria, această țară a înregistrat cel mai mare declin cumulat din istoria de 23 de ani a raportului, după ce scorul său în materie de democrație a scăzut pentru al zecelea an consecutiv.
„Guvernul Fidesz al lui Viktor Orban a deschis drumul pentru forțele iliberale în Europa Centrală, arătând că este posibil să capturezi un stat din UE prin modificarea circumscripțiilor electorale, manipularea achizițiilor și controlul presei“, a afirmat Nate Schenkkan.
„Faptul că Fidesz rămâne membru al Partidului Popular European din Parlamentul European arată cât de eficientă a fost abordarea lui Orban“, a adăugat el.
În România, „tendința pozitivă a ajuns la final“, în contextul „tentativelor noului guvern de a slăbi sistemul de justiție, de a pune pe tușă agenția anticorupție și, în esență, de a legaliza corupția“, se arată în prezentarea concluziilor raportului.
Documentul menționează că proteste de amploare au împiedicat efectuarea unor schimbări grave în 2017, însă conflictul continuă. „Politicienii din România se vor confrunta cu proteste atât timp cât insistă în încercarea de a slăbi instituțiile anticorupție“, a afirmat cercetătorul Zselyke Csaky.
Concret, scorul democrației în România s-a depreciat în perioada analizată de autorii raportului (1 ianuarie - 31 decembrie 2017).
Astfel, pe o scală de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai înalt nivel al progresului democratic, iar 7 - cel mai scăzut, punctajul obținut de România a fost de 3,46, în contextul în care anul trecut acesta a fost de 3,39.
Cel mai rău stă însă Turkmenistantul, arată raportul, în timp ce Estonia a înregistrat cea mai importantă îmbunătățire în materie de democrație.
