Pe aceeași temă
Raportul pe anul 2011 al CNSAS arata ca activitatea de administrare a celor peste 24 de km liniari de arhiva documentara din perioada comunista a atins o cota semnificativa in ciuda diminuarilor sumelor alocate din bugetul statului si a scaderii numarului de personal.
In 2011, desi organigrama institutiei prevedea 300 de posturi (fata de 3.300 cat prevede institutia omologata din Germania, de exemplu), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a functionat doar cu 234 de persoane (fata de 250 cat erau in 2009 si 239 cat erau in 2010) si cu un buget de aproximativ 10.872 mii de lei (cu 3.463 mii de lei mai putin ca in 2009 si cu 1.149 mii de lei mai putin decat in 2010).
Accesul la documente
CNSAS a primit, din iunie 2009 si pana la finele lui 2011, peste 11.300 de cereri privind identificarea şi eliberarea de documente relevante in baza Legii privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 formulate atat de cetatenii romani, cat si cei straini.
Peste acest numar, in timpul analizei, Consiliul a mai primit 3.501 de cereri noi.
Din numarul total de 11.375 de cereri, pana la finele anului 2011 au fost solutionate 9.164 de cereri, restul de 2.211 urmand sa primeasca o solutie pana la sfarsitul lunii iunie 2012.
Cererile formulate de cetateni au parvenit membrilor CNSAS atat in mod direct, la sediul propriu, cat si prin intermediul instantelor de judecata.
1.426 de cereri au fost primite, in 2011, de la Sectiile Civile ale mai multor Curti de Apel din Romania. Ca răspuns la aceste solicitări, s-au executat şi transmis 60.995 de copii autentificate, precum şi 497 de volume de documente în original.
Mai mult, in 2011, in baza Ordonantei de urgenta privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, s-au formulat alte 3.271 cereri noi, care s-au adaugat la cele peste 3.501 de cereri trimise in baza Legii privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora in perioada comunista.
Pentru a se putea solutiona toate aceste cereri, angajatii CNSAS au inregistrat 2.772 de prezente la sala de lectura (cu 27 de prezente mai putin fata de anul 2010) fiindca salile de lecturare a arhivei Consiliului au fost deschise doar 227 de zile lucratoare (fata de cele 257 de zile din 2010), si doar cate 25 de persoane pe zi au putut fi primite in sali (din lipsa de spatiu).
Pentru a se satisface cele 11.375 de cereri, s-au xerocopiat sau scanat 82.813 file de documente, cu aproximativ 44% mai mult decât în 2010, dupa studierea prealabilă a dosarelor de către angajaţii instituţiei.
În anul 2011, s-au executat la cererea petenţilor un număr de 275.612 copii autentificate după documentele studiate în temeiul dreptului de acces la dosar, cu 9,06% mai puţin decât în 2010, conform raportului.
Deconspirarea informatorilor
La cererea persoanelor care si-au consultat dosarul intocmit de catre Securitate, CNSAS a deconspirat 867 de informatori, a căror identitate reală a fost comunicată în scris celor care şi-au consultat propriul dosar.
Cifra reprezintă o creştere cu 17,3% faţă de cele 739 surse deconspirate în 2010, în condiţiile în care resursele umane alocate soluţionării acestui tip de cereri au rămas neschimbate.
Deconspirarea ofiterilor de Securitate
În anul 2011, Consiliul a iniţiat 234 de noi acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii şi, implicit, pentru constatarea caracterului abuziv al activităţii desfăşurate de ofiţerii verificaţi, cu 31% mai puţin decât cele 337 de cauze similare transmise Curtii de Apel Bucuresti în 2010 din cauza numarului scazut de resurse umane.
Actiunilor au fost demarate după verificări în evidenţele S.R.I., S.I.E., S.I.A. şi D.E.P.A.B.D., precum şi după întocmirea documentaţiei prevăzute de lege, la cererea victimelor sau a urmaşilor acestora.
Cu toate ca numarul actiunilor a fost mai scazut, in toate cele noua luni de intocmire a notelor de constatare, s-au inregistrat cate 26 de actiuni initiate lunar in 2011, cu una mai mult comparativ cu 2010.
Si, in cazul ofiterilor din Securitate care nu mai sunt in viata, CNSAS publica pe site-ul institutiei fise profesionale si biografice ale acestora pentru satisfacerea cererilor cetatenilor, astfel incat, din a doua parte a anului 2010 si pana la finele lui 2011, au fost publicate 743 de fise.
Verificarea persoanelor care detin functii publice
CNSAS a întocmit, in 2011, 482 de note de constatare pe numele unor persoane care ocupă funcţii şi demnităţi publice, in urma verificarii relaţiei acestora cu Securitatea.
Potrivit raportului, numarul notelor de constatare a crescut, in 2011, cu 3,9% mai mult decât în anul anterior, când s-au finalizat 464 de documente similare.
In plus, Colegiul CNSAS a analizat 810 note de constatare, emise pe numele unor foşti ofiţeri de Securitate verificaţi la cererea persoanelor care şi-au studiat propriul dosar, dar şi pe numele unor persoane care deţin funcţii şi demnităţi publice, si a transmis, din acest total, 313 catre instanta de judecata, între care 225 de acţiuni privind calitatea de lucrător al Securităţii şi 88 de acţiuni privind calitatea de colaborator, cu privire la persoane numite sau alese în funcţii publice.
Totodată, 411 note de constatare s-au finalizat prin emiterea unei adeverinţe de necolaborare cu Securitatea, iar pentru 86 de persoane Colegiul a solicitat suplimentarea materialului probator, inclusiv prin corespondenţă cu alte instituţii.
Si, in 2011 s-au mai consultat baze de date pe numele a 3.082 de persoane, pentru care nu s-au identificat dosare sau documente emise de Securitate. In aceste cazuri, instituţia a emis adeverinţe de necolaborare, publicate pe site-ul oficial, care se pot contesta in termen de 30 de zile de la publicare.
Arhiva CNSAS
Printre actiunile intreprinse de CNSAS in anul 2011, si explicate mai sus, se numara si utilizarea si prezervarea arhivei fostei Securitati, care inseamna administrarea a peste doua milioane de volume de documentatie.
Dintre acestea, in 2011, Consiliul a preluat:
- 3.488 de dosare, însumând 5.189 de volume de la Serviciul Român de Informaţii, care a predat Consiliului şi 3.803 role de microfilm;
- 219 dosare, însumând 388 volume predate de Direcţia Paşapoarte,
- 234 de dosare cu un total de 907 volume predate de Direcţia Juridică
- 1.520 de documente de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- 18 dosare de la Serviciul de Informaţii Externe
- 50 de fişe de cadre privind foşti ofiţeri ai D.I.E./C.I.E.
Cu scopul de a se conserva tot acest material, Colegiul a digitizat 2.945 de dosare, însumând 253.555 de fotograme destinate în principal persoanelor care şi-au consultat propriul dosar, şi au fost transferate în format electronic 31.465 de fişe de cartotecă.
Bugetul
Pentru anul 2011, de la Bugetul de Stat, CNSAS a primit 12.844 mii lei pentru cheltuieli, insa pe parcursul anului, bugetul Consiliului a fost diminuat prin rectificări cu suma de 1.972 mii lei.
Din cei 10.872 de mii de lei (10.773, realizati), Colegiul a cheltuit efectiv (realizat):
- cu Personalul - 9.446 mii lei
- cu Bunuri si Servicii - 1.327 mii lei
- de Capital - 19 mii lei (0,17% din totalul bugetului aprobat)
La capitolul schemei de personal, CNSAS a avut 9 persoane care au ocupat, la sfarsitul lui 2011, functii de demnitate publica, 173 de persoane care au ocupat functii publice generale si 51 de persoane alocate posturilor pentru personal contractual.
Mai mult, C.N.S.A.S. a încasat şi virat la Bugetul de Stat suma de 122 mii lei, reprezentând contravaloarea copiilor eliberate de instituţie, la cererea persoanelor care şi-au exercitat dreptul de acces la dosar, a cercetătorilor acreditaţi sau a persoanelor care s-au adresat Consiliului în calitate de beneficiari ai Legii privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Acreditarea cercetatorilor
Pe langa obiectivele principale ale CNSAS se afla si acreditarea cercetatorilor externi si eliberarea copiilor solicitate de acestia in conformitate cu legea, pentru documentarea unor teme de larg interes istoric.
In 2011, s-au aprobat 192 de astfel de cereri de acreditare, numărul total al cercetătorilor externi care studiază în arhiva fostei Securităţi depasind, in prezent, 1.200.
Astfel, in perioada in care sala de lectura a institutiei a fost deschisa, s-au inregistrat peste 2.080 de sedinte de vizionare, cu 10% mai mult pe luna decat in 2010 (208 prezenţe lunare la sala de lectură în cele 10 luni active din 2011, faţă de 189 înregistrate în 2010).
Mai mult, pentru documentarea celor 1.488 de teme de larg interes istoric, în anul 2011 instituţia a executat 358.521 de fotocopii în format print şi electronic, cu 178% mai multe decât în anul anterior
Informarea şi educarea publicului larg
C.N.S.A.S. a preluat, în prima jumătate a anului 2011, preşedinţia Reţelei Europene a autorităţilor care gestionează arhivele poliţiei secrete comuniste:
- Comisia Federală pentru Arhivele Securităţii Statului din fosta Republică Democrată Germană,
- Institutul Memoriei Naţionale din Polonia,
- Arhivele Istorice ale Securităţii de Stat Ungare, Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare din Cehia,
- Institutul pentru Memoria Naţiunii din Slovacia
- Comisia pentru Declasificarea Documentelor şi Deconspirarea Apartenenţei Cetăţenilor Bulgari la Securitatea Statului, din Bulgaria.
In a doua jumatate a anului 2011, Bulgaria a preluat preşedinţia reţelei, urmând ca din anul 2012 aceasta să fie asigurată, prin rotaţie, de către Cehia şi Slovacia.
In martie 2011, C.N.S.A.S. a organizat Conferinţa Naţională „Comunismul Românesc”, care a constituit de fapt lansarea unui proiect prevăzut să se desfăşoare pe durata a trei ani, cu sprijinul financiar oferit cu generozitate tot de Fundaţia „Konrad Adenauer”.
In 2011, in parteneriat cu Editura Enciclopedica, Consiliul a publicat volumul "Acţiunea <
Tot in martie 2011, Consiliul a organizat expoziţia "Tinereţea mea în comunism", în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României.
C.N.S.A.S. a continuat, de asemenea, derularea parteneriatelor externe, încheiate în 2009, cu Holocaust Memorial Museum din Washington, cu Institut für Deutsche Kultur und Geschichte Süd-Europa, din cadrul Universităţii „Ludwig Maximillian” din München, cu Biserica Reformată din Ardeal şi cu Fundaţia „Corneliu Coposu”.
