Pe aceeași temă
Guvernul elen a votat, miercuri, în favoarea propunerii premierului George Papandreou de a convoca un referendum privind planul de salvare al Greciei, care ar putea să aibă loc în decembrie, a anunţat ministrul de interne grec, citat de Reuters. Reacţiile europene la iniţiativa referendumului sunt extreme de dure. Miercuri are loc o reuniune de urgenţă între Merkel, Sarkozy, Papandreou şi oficiali FMI, programată să aibă loc la Cannes, înaintea summitului G20, pentru a se discuta hotărârile guvernului elen.
„Există posibilitatea să ţinem referendumul mai devreme de ianuarie, în decembrie“, a declarat Haris Kastanidis la televiziunea publică grecească.
Acest lucru va fi posibil dacă Grecia şi partenerii săi internaţionali vor reuşi să pună la punct detaliile acordului mai devreme decât este programat, a adăugat Kastanidis.
Scindarea parlamentului grec
Votul privind organizarea referendumului, la care cetăţenii o să spună dacă vor sau nu să fie aplicat planul european de restructurare a datoriilor statului elen, a fost unanim. Însă, unii dintre miniştrii au criticat dur măsura propusă de prim-ministrul grec, George Papandreou, cerând alegeri anticipate.
Şase dintre parlamentarii greci, membri ai Consiliului Naţional PASOK şi apropiaţi ai fostului prim-ministru grec, Costas Simitis, i-au cerut primului ministru Papandreou să demisioneze. Opoziţia cere, de asemenea, şi organizarea urgentă de alegeri anticipate, nu referendum.
,,Alegerile sunt o necesitate acum în Grecia“, a declarat liderul conservatorilor greci, Antonis Samaras, după o întrevedere cu preşedintele ţării, Karolos Papoulias.
Scindarea parlamentului grec a apărut pentru că, dacă rezultatul votului referendumului va fi negativ, acest lucru poate obliga Grecia să renunţe la moneda euro şi să afecteze întregul sistem financiar global.
Premierul Papandreou a declarat că referendumul privind planul de salvare al Greciei va oferi guvernului un mandat clar şi va transmite un mesaj clar în Grecia şi în străinătate, în legătură cu angajamentul european al ţării.
„Trebuie să facem în aşa fel, încât lucrurile să fie clare din toate punctele de vedere şi voi spune G20 că trebuie să adopte politici care să garanteze menţinerea democraţiei deasupra apetiturilor pieţei“, a afirmat Papandreou în timpul unei şedinţe de guvern extraordinare, desfăşurate în noaptea de marţi spre miercuri.
Papandreou a avertizat şi că în cazul convocării de alegeri anticipate şi al declanşării unei noi campanii electorale, „totul se va opri“, iar ţara „va fi împinsă spre faliment“.
Conform unui comunicat al Guvernului, premierul elen a afirmat că omologii săi europeni „au fost avizaţi“ în legătură cu planurile sale şi că „vor respecta şi vor susţine“ eforturile depuse de Grecia.
Votul referendumului a avut loc cu numai câteva ore înainte ca preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel şi lideri ai Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional să se întâlnească, miercuri, cu oficiali eleni, la o reuniune de urgenţă programată să aibă loc la Cannes, înaintea summitului G20 pentru a discuta condiţiile acordului dintre Grecia şi UE.
Desfiinţarea statului major
Marţi seară, Consiliul de Securitate al statului, reunit sub preşedinţia premierului Papandreou, a decis înlocuirea întregului Stat Major al forţelor armate. Patru comandanţi ai armatei au fost înlocuiţi- comandanţii Statelor Majore ale forţelor terestre, forţelor navale şi aviaţiei militare - şi 12 ofiţeri din armata terestră şi Marină au fost eliberaţi din funcţie.
Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat că reuniunea fusese programată cu mult timp în urmă, iar eliberările din funcţie erau programate şi nu au legătură cu situaţia politică, dar, în contextul ultimelor informaţii, această acţiune a guvernului elen stârneşte şi mai multe semne de întrebare şi reacţii negative.
Opoziția a atacat această decizie, numind-o „iresponsabilă“, într-un moment în care partidul aflat la guvernare atârnă de un fir de ață, iar partidul radical de stânga, Syriza, a apreciat că această schimbare „lasă impresia că guvernul vrea să își consolideze și politizeze forțele armate, prin care poate controla crizele politice“
Reacţii europene la referendumul elen
După anunţul premierului elen, George Papandreou, cum că va supune unui referendum pachetul de ajutor din partea Uniunii Europene, primele reacţii la anunţul surpriză au variat de la acuzaţii că Papandreou se joacă cu viitorul ţării şi predicţii de faliment la întrebări cu privire la legalitatea referendumului şi declaraţii ale politicienilor că un vot negativ ar forţa demisia premierului şi alegeri anticipate.
Înainte, însă, de a primi ajutorul european, Grecia trebuie să obţină votul Camerei inferioare a Parlamentului german, Bundestag, unde eforturile cancelarului Angela Merkel de a-i convinge pe deputaţi privind necesitatea ajutorului pentru Atena este pus la încercare de referendumul elen.
Preşedintele Nicolas Sarkozy şi-a exprimat consternarea faţă de anunţul lui Papandreou.
„Anunţul premierul grec a surprins întreaga Europă. Franţa vrea să reitereze că planul adoptat este unica soluţie posibilă pentru criza datoriilor Greciei“, a menţionat preşedintele Sarkozy.
Ministrul afacerilor europene din Finlanda, Alexander Stubb, a declarat că un referendum asupra pachetului financiar ar fi un referendum asupra rămânerii în zona euro.
„Situaţia este atât de încordată, încât ar fi un vot asupra statutului de membru al zonei euro“, a spus Stubb, care a precizat ca Grecia s-a angajat sa respecte deciziile summit-ului zonei euro.
El a adaugat că planul de salvare a Greciei nu va fi pus în practica dacă statul elen evită să adopte reformele cerute.
Premierul italian Silvio Berlusconi este de părere că anunţul Executivului grec „generează incertitudine în piaţă“.
„Aceasta este o alegere neasteptata care genereaza incertitudine“ dupa summit-ul liderilor europeni de saptamana trecuta si in ajunul unei reuniuni importante a G20, se arata intr-o declaratie a lui Berlusconi.
Premierul belgian, Yves Leterme, consideră că anunţul lui Papandreou a generat multă insecuritate.
„Pieţele au nevoie de stabilitate şi de securitate. S-a creat din nou insecuritate, în timp ce lumea întreagă are nevoie de securitate şi încredere”, a spus premierul belgian.
Preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy, şi şeful Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, au încercat să calmeze reacţiile de pe pieţe, arătându-şi încrederea în responsabilitatea clasei politice de la Atena.
„Luăm act de intenţia autorităţilor greceşti de a organiza un referendum. Suntem convinşi că acest acord este cel mai bun pentru Grecia. Avem deplină încredere că Grecia îşi va onora angajamentele luate în legătură cu zona euro şi comunitatea internaţională“, se arată în declaraţia comună semnată de Van Rompuy şi Barroso.
FMI ar putea să nu mai dea tranşa
Fondul Monetar Internaţional, în urma deciziei guvernului elen de a organiza un referendum privind pachetul de ajutor extern de la UE şi FMI, ar putea lua iniţiativa premierului grec drept o încălcare a angajamentelor sale şi ar putea să nu mai dea tranşa promisă, spun analiştii economici.
Dacă acest lucru se întâmplă, Grecia ar putea avea soarta altor state care nu au îndeplinit angajamentele faţă de Fond, cum ar fi Ucraina, căreia i s-a tăiat finanţarea până când îşi îndeplineşte angajamentele. Statul grec mai are fonduri pentru a plăti pensiile de stat şi salariile funcţionarilor doar până în luna decembrie, când s-ar putea organiza şi referendumul.
Ce conţine planul de austeritate supus referendumului:
- Numărul funcţionarilor publici scade cu 30.000 în următoarele două luni
- Până în anul 2015, aparatul bugetar grec va avea 200.000 de funcţionari, de la circa 400.000, la o populaţie de peste 10 milioane de locuitori.
- Tăieri de salarii cu până la 50 la sută în sectorul bugetar mai ales la Ministerul Economiei, unde funcţionarii primeau şi 3.000 de euro pe lună. Bugetarii debutanţi vor avea salariile scăzute de la circa 1.200-1.400 de euro, la 800 de euro.
Un sondaj de opinie publicat la sfârşitul săptămânii trecute indică respingerea măsurilor de austeritate la referenum.
Potrivit sondajului, majoritatea grecilor consideră deciziile summitului zonei euro şi ale
şedinţei Consiliului European de miercurea trecută ca fiind negative şi doar 12,6% le cred benefice.
