Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, afirmă că situaţia economică din România "nu este în cea mai bună formă", dar este mulţumit de activitatea Guvernului şi crede că acţiunile actualului Cabinet vor determina o creştere reală în buzunarele oamenilor, la începutul anului viitor.

"Cred cu tărie că ceea ce încearcă actualul guvern să facă va aduce România în situaţia în care la începutul anului viitor se va vedea şi în buzunarele oamenilor o creştere reală. Cel mai important lucru pe care trebuie şi avem obligaţia să-l facem astăzi este acela de a atrage cât mai repede, de a aduce fondurile europene în România. Sunt atât de mulţi bani care vin gratis şi sunt bani care rămân în marea lor majoritate în economia reală, încât putem cu siguranţă să se vadă o creştere reală în buzunarul oamenilor. (...)

Al doilea lucru pe care trebuie să-l facem este acela de a începe să facem performanţă în companiile din România. Acest management performant pe care ni-l cere Comisia Europeană consider că este binevenit. Dacă îl vom implementa cu succes, vom vedea şi rezultatele", a spus ministrul la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.

El a precizat că Programul Operaţional Sectorial de Transport, gestionat de ministerul Transporturilor, are în prezent rata cea mai redusă de absorbţie, dar se angajează ca până la finele exerciţiului financiar, rata să fie cea mai ridicată dintre toate programele sectoriale.

"Astăzi, cu toate că sunt doar de patru luni în minister, am o rată de contractare de peste 80%", a spus oficialul.

Potrivit ministrului, Comisia Europeană a dat un acord de principiu pentru introducerea metroului în axele de finanţare europeană pentru perioada 2007-2013, iar în condiţiile în care vor exista bani europeni se va putea lucra la "foc continuu", iar Magistrala V (Drumul Taberei - Universitate) ar putea fi finalizată până în 2016.

"Avem o discuţie foarte avansată cu domnul primar Oprescu şi cu cei din Ilfov, pentru că Autoritatea Metropolitană de Transport vrem să fie sub tutela primăriei municipiului Bucureşti, a Consiliului Judeţean Ilfov şi parţial şi a Ministerului Transporturilor. Această autoritate să se ocupe de tot transportul public de călători în Bucureşti şi în localităţile învecinate. Operarea metroului va fi în subordinea acestei autorităţi metropolitane, iar dezvoltarea metroului va rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor", a adăugat Fenechiu, răspunzând unei întrebări.

Pe de altã parte, el a afirmat că şi-ar dori ca România să nu mai aibă nevoie de un acord cu FMI.

"Eeşti asistat doar atunci când nu poţi să rezolvi nişte lucruri, când eşti incompetent. Eu vreau să nu mai fim o naţie de asistaţi, ci să fim o naţie pe picioarele noastre, dar acest lucru nu-l putem face decât în momentul în care economia funcţionează", a spus ministrul Transporturilor.

El a precizat însă că la jumătatea anului se va pune problema prelungirii acordului.

"Multe obiective nu sunt îndeplinite, începând de la arierate, continuând cu privatizarea companiilor şi multe altele. Dincolo de asta, noi avem în continuare nevoie de banii de la FMI, pentru că ei din nefericire au fost luaţi şi tocaţi", a afirmat oficialul.

Întrebat dacă este nevoie de alţi bani de la FMI, Fenechiu a spus că nu crede acest lucru, în condiţiile în care România se găseşte într-o situaţie economică care îi permite să se împrumute foarte ieftin de la multe instituţii financiare din lume.

"Eu vreau să vă spun că de când sunt ministru al Transporturilor am foarte multe oferte. (…) Am lansat un memorandum în Guvern prin care intenţionez să realizăm, eu voi propune zece parteneriate mari public-private sau concesiuni în România, şi o să-i propun premierului o soluţie prin care vom putea investi în următoarea perioadă în jur de 10 miliarde de euro în infrastructura românească, prin parteneriate public-private. Am găsit soluţia financiară pentru a face acest lucru", a spus Fenechiu, fără să ofere detalii.

Guvernul a decis în martie să transmită FMI o scrisoare în care să solicite oficial prelungirea cu trei luni a actualului acord stand-by şi începerea discuţiilor pentru încheierea unui nou aranjament, document care va fi semnat de ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a României.

La începutul acestui an, Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai, pentru a avea timp să îndeplinească o serie de precondiţii care privesc angajamente întârziate şi evoluţia bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009.

Guverul Ponta: CRIZĂ până în 2016. Creştere economică redusă, inflaţie şi renunţare la o dată certă de adoptare a euro

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ. În plus, România nu mai are ca obiectiv o dată certă pentru aderarea la moneda euro. Toate cifrele apar pe larg în programul de convergenţă pe care guvernul l-a dat publicităţii, potrivit Realitatea TV.

Prognozele Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ, iar aderarea la moneda euro ar putea fi amânată pentru 2020.

PROGRAMUL DE CONVERGENŢĂ 2013-2016

S-A REDUS PROGNOZA DE CREŞTERE ECONOMICĂ
2013- de la 3,1% la 1,6%,
2014 – de la 3,6% la 2,5%
2015 – de la 3,9% la 2,8%.
sursă: Guvernul României

INFLAŢIA TREBUIE ŢINUTĂ PE LOC
mai 2012: 1,79%
decembrie 2012: 5,65%
martie 2013: 5,25%
sursă: insse.ro, Guvernul României

ANGAJĂRILE RĂMÂN BLOCATE
2013: 1 angajare 7 plecări
+ contracte de performanţă
sursă: Guvernul României

ADERAREA LA ZONA EURO
2012: 2015 - obiectiv ţintă
2013: 2020 - dată posibilă
sursă : guvernul României

Guvernul va transmite Comisiei Europene (CE) un program de convergenţă care nu va mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

"Nu va mai fi o dată fixă, iar programul de convergenţă va include din nou o astfel de ţintă atunci când România va îndeplini criteriile reale", au arătat sursele.

La începutul anului, premierul Ponta a anunţat că intrarea României în zona euro în 2015 nu mai reprezintă o ţintă credibilă, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.

Aderarea la zona euro: deficit, datorie, inflaţie

Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi Programul de convergenţă 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum şi aşteptările din viitorul mediu la care se va raporta.

Documentul este destinat şi Comisiei Europene.

În Programul de convergenţă 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, aşa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice.

”Angajamentul de adoptare a monedei euro este menţinut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergenţă”, se arată în noul Program de convergenţă.

Dintre criteriile de aderare, inflaţia pune cele mai mari probleme autorităţilor române.

Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul ţinteşte un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.

În privinţa deficitului structural, Guvernul susţine că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistenţă internaţională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.Şi datoria publică se menţine sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deşi se află în creştere.
 

În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflaţiei, pentru aderarea la zona euro, se dovedeşte cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ţinte staţionare de ţintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.”În perioada următoare, inclusiv pe orizontul mediu de timp, provocarea majoră a politicii monetare va continua să o constituie ancorarea solidă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi atingerea durabilă a ţintei de 2,5 la sută ± 1 punct procentual (compatibilă cu definiţia de stabilitate a preţurilor pe termen mediu în economia românească), simultan cu evitarea prejudicierii potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu printr‐o potenţială accentuare a impactului contracţionist anticipat a fi exercitat asupra activităţii economice de alţi factori interni şi externi”, se arată în Programul de convergenţă, la capitolul rezervat BNR.

Programul de convergenţă 2013-2016: Datele pe care-şi face socotelile guvernul (via cursdeguvernare.ro)

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului s-au înrăutăţit semnificativ în Programul de convergenţă 2013-2016 faţă de ediţia de anul trecut a documentului.

Astfel, în varianta din anul 2012 a Programului de convergenţă, creşterea economică pentru anul 2012 era estimată la 1,7%, în timp ce în varianta 2013 apare o creşetere economică pe anul trecut de 0,7%.

Procentul de 0,7% pentru creşterea economică din anul 2012 a fost anunţat în 4 aprilie 2013, de Institutul Naţional de Statistică. În schimb, marţi, FMI a prezentat pentru România o creştere economică de 0,3% în anul 2012, această valoare folosind, probabil, date neactualizate transmise cu mai mult timp în urmă de autorităţile române.

Faţă de Programul de convergenţă ediţia 2012, documentul din 2013 înrăutăţeşte prognoza de creştere economică de la 3,1% la 1,6%, pentru 2014 – de la 3,6% la 2,5%, iar pentru 2015 – de la 3,9% la 2,8%.

În raportul World Economic Outlook, prezentat marţi de FMI, România figurează cu o prognoză de creştere economică de 1,6% în 2013 şi de numai 2% în 2014.

Politica salarială din sectorul public

Guvernul transmite Comisiei Europene că va menţine în anul 2013 restricţiile de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate în sectorul bugetar, iar în plus va introduce contracte de performanţă în ministere şi în companiile de stat.

În privinţa măsurilor de reducere a cheltuielilor, Guvernul menţionează în Programul de convergenţă 2013-2016, adoptat marţi, ”Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice si companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat)”.

De asemenea, pentru reducerea persoanlului bugetar, Guvernul spune că menţine în anul 2013 restricţiile la angajare după regula încadărării unui singur salariat nou la 7 posturi eliberate dintr-o instituţie publică.

”În ceea ce priveşte politica privind ocuparea posturilor vacante din instituţii şi autorităţi publice, aceasta se menţine în continuare restrictivă, în sensul că se poate ocupa numai un post din şapte care se vacantează”, se arată în noul Program de convergenţă.

Pentru anul 2013, Guvernul a avut în vedere finanţarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000.

De asemenea, se menţine măsura neacordării de tichete de masă, tichete de vacanţă şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

Cu toate acestea, pentru anul 2013 este prevăzută o creştere nominală cu 6,3 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, faţă de anul 2012, şi cu 14,8 miliarde de lei a totalului cheltuielilor bugetare.

Premierul Victor Ponta şi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, au declarat recent că Guvernul are în vedere relaxarea restricţiilor de angajare în administraţia locală şi centrală, astfel încât să poată fi încadrată o persoană la un singur post eliberat.

Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor

Europa ar putea avea nevoie de până la 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor, iar o soluţie pe termen lung va veni doar după ce politicienii vor renunţa să se mai bazeze pe Banca Centrală Europeană (BCE) şi vor implmenta reforme structurale, a declarat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.

BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.