Pe aceeași temă
Romanialibera.ro prezinta in exclusivitate cei 11 procurori care candideaza pentru sefia Parchetului General si DNA, dupa expirarea mandatului Codrutei Kovesi si al lui Daniel Morar.
Pentru funcţiile de procuror general al României şi de şef al DNA s-au înscris 11 procurori, spun sursele judiciare citate de Romania Libera. S-au vehiculat şi alte cifre - 14 sau 15 candidaţi. Numele candidaţilor nu vor fi cunoscute, conform regulamentului stabilit de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru.
După o preselecţie secretă, Ministerul Justiţiei va face publice, la 5 octombrie, doar numele candidaţilor care vor participa la etapa a doua a selecţiei: interviu ȋn faţa unei comisii din care fac parte trei procurori, un psiholog şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, care va decide cine sunt câştigătorii. Evaluările celorlaţi membrii ai comisiei sunt secrete. Mona Pivniceru le poate lua sau NU ȋn considerare. Decizia definitivă aparţine ministrului.
Comisia Europeană a criticat lipsa de transparenţa a selecţiei. Ieri, la Bruxelles, la ȋntâlnirea cu comisarul pe Justiţie, Viviane Reding, ministrul Mona Pivniceru a ȋncercat să o convingă pe reprezentanta Comisiei Europene că va respecta criteriile de transparenţă.
Dacă vrea să le respecte, Pivniceru trebuie să facă publice numele tuturor candidaţilor, să supună dezbaterii publice toate proiectele de management, interviurile să se facă ȋn şedinţă publică, evaluările membrilor comisiei să fie publice. Viviane Reding a anunţat-o pe Mona Pivniceru că selecţia va fi atent monitorizată de Comisia Europeană, arata Romania Libera.
Cine sunt cei 11 candidaţi
1. Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, apropiat de PSD şi Ion Iliescu; a facut parte din echipa Parchetului General din 1990, când s-au comis cele mai mari abuzuri ȋn Justiţie. "Nu a facut dosare penale notabile. A fost şef de sindicat şi a lucrat la secţia de studii juridice", spun surse din parchet.
2. Tiberiu Niţu, fost prim adjunct al procurorului general sub bagheta caruia s-au ȋnchis dosarele Revoluţiei şi Mineriadei din iunie 1990. În decembrie 1989 a facut parte din Trupele de Securitate. În declaraţiile date a recunoscut că a folosit armele de foc ȋn acele zile. De asemenea, a recunoscut că a participat şi la "restabilirea ordinii" (adică la reprimare) la mineriada din iunie 1990.
3. Gheorghe Cornescu, fost adjunct al Secţiei Parchetelor Militare. Nu a făcut nici un rechizitoriu notabil, in schimb a fost cercetat ȋntr-un dosar penal.
4. Elena Hach de la Parchetul din Braşov, prietena Monei Pivniceru, făra rechizitorii de notorietate. A fost ajutată de Mona Pivniceru la o rundă de alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, când a pierdut. Pe atunci, ȋnsă, Pivniceru era doar preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România.
5. Ion Irimie, procuror care a lucrat la parchetele din Cluj, la Parchetul General (când a fost cooptat ȋn echipa de procurori care au instrumentat dosarul lui Miron Cosma) şi chiar la DNA central, de unde a fost "returnat" din cauza unor deficienţe profesionale, spun surse judiciare. La DNA Cluj a tergiversat nepermis de mult dosarul ȋn care doctorul Mihai Baican (cu cetăţnie germană, care l-a îngrijit pe seniorul ţărănist Corneliu Coposu) reclamase ȋnşelăciuni de milioane de euro.
6. Gheorghe Moţa, procuror din Gorj, implicat ȋn mai multe scandaluri locale.
7. Viorica Stoica, procuror de la Parchetul General, a trimis ȋn judecată primul prefect (prin anul 1999, ȋn dosarul "Fabrica de zahăr Bod") care a fost condamnat . A dat ȋnsă şi neȋnceperi de urmărire penală sau scoateri de sub urmărire, cum ar fi dosarul unui judecător din Cluj reclamat de amanta sa. De notorietate sunt ȋnsă notele ei de inspecţie din 2004, ȋn care a semnalat clasarea nelegală (fără administrare de probe) a unor dosare la Parchetele din Bacău, unde suspectul principal era primarul PSD de atunci, Dumitru Sechelariu.
8. Claudiu Dumitrescu, şef al Direcţie Antifraudă, a instrumentat şi dosare de corupţie.
9. Dan Voinea, fost şef al Secţiei Parchetelor Militare, candidează pentru postul de procuror general. De-a lungul anilor, a coordonat instrumentarea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadelor, unde a obtinut multe condamnari. Între cei condamnaţi se află generalii Victor Athanasie Stanculescu şi Mihai Chiţac, care au primit câte 15 ani ȋnchisoare. A mai obţinut condamnări la peste 8 ani ȋn dosarele generalilor Topliceanu (reprimarea de la Cluj) şi Kemenici (Târgovişte). De asemenea, a obţinut condamnarea generalului SRI Emil Grigorescu ȋn dosarul disidentului Gheorghe Ursu. De notorietate a fost contribuţia sa la condamnarea ȋn Franţa a teroristului Carlos Şacalul (folosit şi de Nicolae Ceauşescu la atentatul asupra postului de radio Europa Liberă). În 2001, pentru că a trimis probe autorităţilor din Germania, Franţa şi Elveţia, noua putere reprezentată de PSD şi Ion Iliescu l-a acuzat de trădare şi chiar au avut intenţia să ȋi faca dosar penal. Nu a apucat să finalizeze dosarele Revoluţiei şi ale Mineridei ȋn care l-a pus sub ȋnvinuire, ȋntre alţi demnitari, pe Ion Iliescu, deoarece s-a schimbat procedura penală iar dosarele au fost preluate de secţia civilă a Parchetului.
10. Marian Sântion, fost procuror DIICOT care a instrumentat dosarele fraţilor Camătaru. El a ȋnfiinţat Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului de Interne, iar in primul an a prins ȋn flagrant (luare de mită) circa 2000 de ofiţeri. A acuzat mai mulţi generali MI de corupţie, motiv pentru care a fost ȋnlocuit.
11. Laura Codruţa Kovesi a reuşit, ȋn cele două mandate de procuror general, să impulsioneze investigaţiile, obţinând cele mai bune rezultate comparative cu predecesorii săi. A reformat Justiţia alături de şeful DNA, Daniel Morar. A credibilizat instituţia. Activitatea din mandatele ei a fost lăudată ȋn toate rapoartele de ţară. A fost primul procuror general care i-a sprijinit pe procurori când acestia au cerut arestarea lui Sorin Ovidiu Vȋntu (principal beneficiar al banilor de la FNI, potrivit rechizitoriului), intangibil până atunci. Sub bagheta ei, SOV a fost deja condamnat ȋn două dosare penale. Laura Codruţa Kovesi candideaza pentru funcţia de şef al DNA, incheie Romania Libera.
