Pe aceeași temă
Din Cehia și Polonia până în Muntenegru și Serbia, regimurile populiste au sfidat presiunea civică și au continuat să erodeze principiile democrație liberale, a declarat ONG-ul non-profit din New York în ultimul său raport „Libertate în lume”, scrie Balkan Insight, preluat de G4Media.ro.
La fel ca în alte țări de pe tot mapamondul, mișcările civice pro-democrație n-au prea avut succes în a opri atacurile contra instituțiilor independente, a constatat raportul.
„Dacă mișcările de protest din toate regiunile au demonstrat existența unei largi cereri populare pentru o mai bună guvernare, ele nu au răsturnat încă tendința generală de declin al libertății”, a declarat FH într-un comunicat.
În Cehia, FH a invocat exemplul celor mai mari proteste de stradă de după Revoluția de Catifea, declanșate de decizia premierului Andrej Babis din 2019 de a-l înlocui pe ministrul justiției cu un apropiat al său.
Manevra a provocat „îngrijorări că el încerca să blocheze acuzații penale privind aparenta sa delapidare de fonduri UE”, afirmă raportul.
În Polonia, arată raportul, alegerile generale din octombrie au „expus negru pe alb măsura în care partidul Lege și Justiție [PiS] de la guvernare a capturat politic presa de stat, ale cărei emisiuni finanțate de contribuabili au echivalat înaintea votului cu propaganda politică”.
Deși a pierdut controlul camerei superioare a parlamentului, Senatul, PiS și-a „întețit la finalul anului eforturile de a epura justiția”, conform raportului.
Raportul apreciază că în Balcani regimurile autoritare au continuat să obstrucționeze tragerea la răspundere a puterii.
„În Muntenegru și Serbia jurnaliști independenți, personaje din opoziție și alții percepuți drept inamici ai guvernului s-au confruntat încontinuu cu hărțuirea și intimidarea, iar uneori cu violența”, arată raportul.
„Frustrarea publică față de partidele înrădăcinate la putere a dat în clocot prin mari proteste în ambele țări, însă ele nu au produs nici o schimbare reală.”
FH clasifică țările în trei categorii. Din cele 195 de țări evaluate la nivel mondial, 43% sunt „libere”, 32% sunt „parțial libere” și 25% sunt „non-libere”.
În ultimul deceniu proporția țărilor libere a scăzut cu 3%.
„Raportul arată clar, din nou, că democrația e în declin”, a declarat Mike Abramowitz, președintele FH. „Drepturile politice și libertățile civice sunt amenințate în societățile libere și cele oprimante deopotrivă. E posibil să fie răsturnată această tendință, dar vor fi necesare eforturi concertate ale guvernelor, presiune din partea populației și parteneriat din partea comunității de afaceri.”
FH nu și-a modificat în 2019 nici unul din rating-urile acordate statelor din Europa Centrală, deși a constatat atacuri contra instituțiilor independente din partea unor lideri și partide de factură populist-iliberală.
FH clasifică Cehia, Polonia și Slovacia drept „libere”. Ungaria e „parțial liberă”, din cauza regresului democratic al regimului iliberal al premierului Viktor Orban.
În Balcani, Bulgaria, Croația, Grecia, România și Slovenia au rămas „libere” în 2019. Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia sunt toate „parțial libere”.
Dacă în 2019 libertatea s-a deteriorat pe plan mondial pentru al 14-lea an consecutiv, FH nu a avut exclusiv vești proaste pentru Balcani.
„Macedonia de Nord a organizat alegeri prezidențiale competitive, contribuind la repararea moștenirii antidemocratice a fostului premier Nikola Gruevski”, conform FH.
„Iar România și-a amendat codul electoral, extinzând accesul la drepturile electorale înaintea votului ei prezidențial. Țara a încheiat anul cu un nou guvern, după ce Partidul Social Democrat năpădit de corupție, al cărui program periclitase statul de drept, a fost înfrânt printr-o moțiune de cenzură în parlament.”
