Romanii ii aleg pe cei 33 de europarlamentari

Fara Autor | 07.06.2009

Pe aceeași temă

Peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a-i alege, pentru un mandat de cinci ani, pe cei 33 europarlamentari care vor reprezenta România în Parlamentul European. In cursa pentru Parlamentul european au intrat 7 formatiuni politice (PDL, PSD+PC, PNL, UDMR, PRM, PNTCD si Forta Civica) si doi candidati independenti: Elena Basescu si Pavel Abraham. Pentru cei 18.237.627 alegători, au fost organizate 18.317 secţii de votare, dintre care 190 se află în străinătate, scrie Mediafax.



Scrutinul în străinătate pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European a început la ora 00.00 (ora României), în Australia. Următoarele secţii de vot s-au deschis la ora 01.00 (ora României) la Tokyo, Seul şi Phenian, iar o oră mai târziu şi-au început activitatea secţiile de la Manila, Singapore, Kuala Lumpur, Beijing, Hong Kong şi Shanghai. Primul român care a votat pentru PE, la Canberra, se numeşte Pădurean Sorin Gică şi este un sculptor de 43 de ani, care s-a prezentat la urne la două ore după începerea procesului electoral, în timp ce la Hong Kong primul român care a votat a sosit înainte de deschiderea secţiei de vot.



Legea stabileşte că pot să aleagă europarlamentarii români alegătorii resortisanţi, respectiv orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate, dar şi alegătorii comunitari, adică orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru PE, având domiciliul sau reşedinţa în România.



Potrivit legii electorale, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.



Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European prevede că membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.



La aceste alegeri, europarlamentarii români se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente, teritoriul României constituindu-se într-o singură circumscripţie electorală.



Cetăţenii români, inclusiv cei care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani, au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.



De asemenea, poate candida la alegerile europarlamentare orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene care are domiciliul sau reşedinţa în România şi care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European.



Pentru scrutinul din 7 iunie au propus liste de candidaţi un număr de patru formaţiuni politice parlamentare - PDL, Alianţa Electorală PSD-PC, PNL şi UDMR -, trei partide neparlamentare – PRM, PNŢCD şi Partidul Forţa Civică, pentru aceste alegeri depunându-şi candidatura şi doi independenţi - Elena Băsescu şi Pavel Abraham.



Toate formaţiunile politice care participă în alegeri propun liste complete cu 33 de candidaţi şi zece supleanţi cu excepţia Partidului Forţa Civică – doar 29 de candidaţi.



Potrivit tragerii la sorţi făcute de preşedintele Biroului Electoral Central, pe prima pagină a buletinelor de vot au fost tipărite listele PNL şi ale UDMR, pe a doua pagină cele ale PDL şi ale Alianţei PSD+PC, pe a treia pagină se află listele PNŢCD şi ale Partidului Forţa Civică.



Pe ultima pagină a buletinului de vot alergătorii vor putea găsi, tipărite în paralel, lista de candidaţi a PRM şi numele şi semnul electoral, în chenar, ale celor doi candidaţi independenţi – Elena Băsescu şi Pavel Abraham.



În ziua de referinţă, activitatea biroului electoral al secţiei de votare a început la ora 6.00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a observatorilor, urmau să verifice urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, aplică ştampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot, închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control.



Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii, atribuţiile acestuia întinzându-se şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri.



Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.



În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.



Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.



De asemenea, în ziua votării, între orele 7.00 şi 21.00, sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.



Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi pe lista electorală permanentă sau pe lista electorală specială.



Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.



Pentru a putea vota, alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar trebuie să prezinte actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare.



Cetăţenii români votează la secţiile de votare din ţară pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinul de identitate. Posesorii de paşaport diplomatic, paşaport diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic, cărora le-au fost reţinute cărţile de identitate, vor putea vota folosind aceste documente.



Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.



Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă din procentul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, inclusiv cele primite de candidaţii independenţi.



În funcţie de numărul de voturi obţinute, BEC repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele care au trecut pragul electoral prin metoda
d Hondt.



Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional, reprezentat de raportul dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.



La alegerile europene din 2007, când a fost înregistrată o prezenţă la vot de 29,4%, Partidul Democrat a obţinut un procent de 28,81%, însemnând 1,47 milioane de voturi valabil exprimate. Pe locul 2 s-a aflat Partidul Social Democrat, cu 23,11% şi 1,18 milioane de voturi, urmat de Partidul Naţional Liberal cu 13,44% şi 688.000 de voturi, scrie NewsIn.



Pe locul al patrulea s-a situat Partidul Liberal Democrat, înfiinţat la începutul lui 2007 şi condus de Theodor Stolojan, care a obţinut 7,78%, respectiv 398.000 de voturi. De asemenea, UDMR s-a situat peste pragul electoral, cu 5,52% şi 282 de mii de voturi.



Laszlo Tokes a candidat independent şi a reuşit să intre în Parlamentul European obţinând 176.000 de voturi, adică 3,44%.



Chiar sub pragul electoral de 5% a fost PNG-CD condus de Gigi Becali (4,85%), dar şi PRM, prezidat de Corneliu Vadim Tudor(4,15%), politicieni care de această dată se află pe aceeaşi listă de candidaţi.



În urma repartizării mandatelor PD a obţinut 13 mandate, urmat de PSD cu 10 mandate, PNL cu 6 mandate, PLD cu 3 mandate şi UDMR cu 2 mandate.



Dintre cei 35 de europarlamentari români aleşi în 2007, 25 şi-au dus până la capăt mandatul. Cei zece, care de-a lungul timpului au renunţat la mandat, sunt, Gyorgy Frunda(UDMR), care a fost declarat incompatibil, Sorin Frunzăverde(PDL), Mihaela Popa(PDL), Dumitru Oprea(PDL), Cătălin Nechifor(PSD), Monica Iacob-Ridzi(PDL), Petru Filip(PDL), Titus Corlăţean(PSD), Roberta Anastase(PDL) şi Marian Zlotea(PDL).

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22