Pe aceeași temă
Curtea Constitutionala a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Băsescu privind sporurile obţinute în instanţă de magistraţi şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul şi Guvernul, pe de altă parte, scrie NewsIn.
Potrivit comunicatului Curţii Constituţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie "nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora".
CCR precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are "competenţa de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituţia României". Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 4 mai, că a sesizat Curtea Constituţională asupra abuzurilor puterii judecătoreşti, chiar dacă instituţia prezidenţială nu era cea lezată, pentru că puterile afectate, Parlamentul şi Guvernul, nu au făcut nicio sesizare în acest sens.
Şeful statului a spus, întrebat de ce a luat atât de târziu măsura sesizării Curţii Constituţionale în legătură cu sporurile pe care magistraţii le-au câştigat în instanţă pe baza unei legi abrogate, că nu Preşedinţia era lezată, ci Guvernul şi Parlamentul, care nu au făcut niciun demers pentru a corecta această stare de fapt. "După cum vedeţi, nici acum puterile afectate, Guvernul şi Parlamentul, nu au făcut o sesizare, nu era instituţia prezidenţială cea lezată, cea a cărei atribuţiuni se încălcau, ci cele două structuri, puterea legislativă şi Guvernul. Acum am considerat că nu se mai poate aşa, pentru că puterea judecătorească a mers în altă direcţie care chiar arată- e greu să spui - lipsă de responsabilitate, dar pierderea controlului puterii de către ea însăşi", a explicat preşedintele.
Băsescu a arătat că instanţele au început să extindă acordarea de sporuri prin procese cu statul şi la alte categorii decât cea a magistraţilor. Şeful statului a dat exemplul membrilor Curţii de Conturi, cărora justiţia le-a dat câştig de cauză când aceştia au cerut sporuri de 75% din salariu, aşa cum au funcţionarii care lucrează cu fonduri europene pe care îî controlează.
Totuşi, preşedintele a spus că este un lucru care i se pare mai grav decât acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate, şi anume asumarea, de către Înalta Curte, a atribuţiilor Curţii Constituţionale. "Problema este că ÎCCJ şi-a luat un drept pe care nu-l are şi spune explicit, într-una din hotărârile sale, şi anume i-a luat dreptul, prin interpretare,(..) de a face ce face CCR, să intrepreteze constituţionalitatea. Ori, după părerea mea, acesta este un abuz mai grav decât acordarea de sporuri pe o lege abrogată", a subliniat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională pentru că nu consideră că este normal ca puterea judecătorească "să încerce să-şi atribuie o prerogativă pe care nu o are prin Constituţie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului".
"În virtutatea prerogativelor constituţionale pe care le am, m-am adresat astăzi Curţii Constituţionale cu cererea de soluţionare a unui conflict juridic dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul şi Guvernul României, pe de altă parte. Motivul acestei acţiuni este depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti", a spus preşedintele Băsescu.
Traian Băsescu a explicat că, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în anul 2000, Guvernul a introdus în salariile magistraţilor o serie de sporuri care, până atunci, erau prevăzute de Legea 50/1996, abrogând legea rămasă astfel fără obiect. Totuşi, a explicat preşedintele, în ultimii ani, în mod constant, instanţele au dat câştig de cauză magistraţilor, funcţionarilor şi asistenţilor judiciari care au solicitat diverse sporuri, în baza legii abrogate. Băsescu a oferit şi câteva exemple de sporuri solicitate de magistraţi, ironizând pretenţiile acestora care, teoretic, ar trebui să decurgă din funcţiile pe care aceştia le îndeplinesc: sporuri de specializare, de confidenţialitate, de fidelitate, de permanenţă.
