Pe aceeași temă
Senatul a aprobat, joi, proiectul de lege al Guvernului care permite ministrului Justiţiei, preşedintelui ÎCCJ şi procurorului general să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru a porni acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor. Actul normativ este puternic criticat atât de asociaţiile de magistraţi, cât şi de preşedintele CSM, Horatius Dumbrava, pe motivul că "încalcă principiul separării puterilor în stat" şi face posibilă influenţarea magistraţilor în timpul soluţionării proceselor aflate pe rol.
Proiectul a fost aprobat cu 75 de voturi pentru, 30 împotriva şi 6 abţineri, deşi, iniţial, actul normativ a fost respins, pe 5 decembrie, de Camera Deputaţilor. Astfel, proiectul va fi înaintat spre promulgare.
Actul normativ modifică şi completează Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde se stipulează că Inspecţia Judiciară, la care se vor trimite sesizările, va avea personalitate juridică în cadrul CSM.
Proiect "moderat", dar controversat
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus, în timpul dezbaterilor din plen, că proiectul este unul "moderat" şi cu un caracter european. El a stipulat, totodată, că era necesară extinderea titularilor dreptului de acţiune în ceea ce priveşte demararea cercetării disciplinare a magistraţilor prin includerea ministrului Justiţie, a preşedintelui ÎCCJ şi a procurorului general.
Ministrul Predoiu i-a asigurat pe senatori că va consulta înainte CSM, "dacă vreodată se va pune problema iniţierii unei acţiuni judiciare".
"Proiectul este de o capitală importanţă, nu numai pentru buna funcţionare a Justiţiei ci şi pentru buna funcţionare a statului român. Această lege este la fel de importantă precum a fost Codul Civil", a precizat ministrul, citat de Hotnews.
Acest proiect a stârnit nenumărate critici deoarece, atât preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, cât şi asociaţiile de magistraţi acuză faptul că proiectul reprezintă un "amestec al politicului în Justiţie".
Ministrul Justiţiei, însă, a contrazis acest punct de vedere argumentând că "ceea ce poate iniţia ministrul se desăvârşeşte în secţiile CSM", astfel încât "nu există nici un fel de amestec".
"Cel mai controversat punct din această lege îl reprezintă extinderea sferei titularilor de acţiune disciplinară şi la ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi la procurorul general. Se spune că această extindere ar încălca independenţa magistraţilor, că ar fi un amestec al politicului în Justiţie. Într-un stat nordic, orice cetăţean poate declanşa procedura cercetării disciplinare. Este aceasta o încălcare a independenţei magistratului? Nicidecum. Ceea ce poate iniţia ministrul Justiţiei se desăvârşeşte în secţiile CSM, de către sistemul judiciar însuşi. Nu există nici un fel de amestec în ceea ce priveşte modul în care se rezolvă aceste sesizări. În acest moment, nu există o răspundere eficientă şi aceasta produce derapaje şi trebuie să puneţi capăt acestui lucru. O puteţi face prin acest proiect într-un mod care prezervă separaţia puterilor, care asigură, în continuare, ultimul cuvânt Justiţiei asupra oricărei cercetări disciplinare", a explicat Cătălin Predoiu.
De asemenea, ministrul a ţinut să precizeze că, aşa cum "Guvernul este cenzurat de către Parlament, actele Guvernului sunt cenzurate de către Justiţie, actele Parlamentului sunt cenzurate de către Justiţie", "cine cenzurează derapajele Justiţiei?".
Dumbravă: Proiectul a fost făcut pe genunchi
Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, pe de altă parte, acuză că, prin acest proiect, "se întrevede un control politic asupra justiţiei" şi este "o inconştienţă a ministerului justiţiei", pentru că există posibilitatea ca partidul politic aflat la putere să poată avea control asupra justiţiei.
"Nu am ştiut de intenţia opoziţiei. Sunt pericole majore, se întrevede un control politic asupra justiţiei. Nu trebuie să permitem acest lucru. Astăzi, gândim că trebuie să dinamizăm, însă trebuie să vedem dacă e bine ca un partid aflat la putere să aiba control asupra justiţiei", a spus Dumbravă.
Dumbrava a precizat că proiectul privind răspunderea disciplinara ar mai fi comportat şi alte discuţii şi că a fost făcut "pe genunchi".
"Să ne imaginam un caz: este în curs de soluţionare un dosar de mare corupţie. Ministrul justiţiei, nu acesta, altul, peste 3 ani să zicem, dispune o acţiune disciplinara asupra judecătorului. Cum va mai judeca el atunci?", a explicat preşedintele CSM, adăugând că se creaza presiuni suplimentare asupra judecătorilor şi procurorilor.
"Proiectul a fost făcut pe genunchi", a conchis Horaţius Dumbravă.
De aceeaşi părere este şi judecătorul Dana Gârbovan de la Curtea de Apel Cluj, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) care, prin intermediul unui articol de pe Contributors.ro, explică clar şi succint, care sunt erorile şi pericolele acestui proiect.
"O primă problemă e legată de răspunderea judecătorului pentru erorile grave, nescuzabile, în aplicarea legii procesuale şi materiale.
Nu este prevăzută nicăieri în proiect condiţia ca procesul să fie soluţionat irevocabil înainte de cercetarea şi, eventual, sancţionarea disciplinară a judecătorului cauzei.
Aceasta înseamnă că, dacă dumneavoastră aţi câştigat procesul în prima etapă, partea adversă poate considera aceasta ca fiind rezultatul unei erori grosolane în aplicarea legii. Paralel cu exercitarea căii de atac se va adresa inspecţiei judiciare cerând sancţionarea judecătorului fondului. Şi iată că se declanşează un control dublu asupra modului de aplicare a legii.
Dacă judecătorul e sancţionat înainte de a fi soluţionat apelul sau recursul, judecătorii din calea de atac vor fi influenţaţi fără îndoială de aceasta.
Şi uite aşa deveniţi parte Într-un proces în care nici accesul la un tribunal independent, nici dreptul dumneavoastră la apărare nu mai sunt garantate.
A doua problemă este legată de reglementarea ca abatere disciplinară a încălcării deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie. Cele două tipuri de decizii sunt obligatorii potrivit legii şi e firesc ca ele să fie respectate de judecători."
Numai că, judecătoarea Gârbovan explică destul de clar, în cazul acestor decizii, prin prisma neclarităţii textului proiectului de lege, un judecător nu poate "aplica coerent şi corect unele decizii în interesul legii" din pricina multiplelor nuanţe pe care le poate avea o anumită situaţie şi a posibilităţii mult prea rapidă de sancţionare a judecătorului însuşi. Şi, pentru ca un judecător să se poată apăra de abaterile disciplinare care pot apărea mult prea des, din pricina noii legi, el va putea doar recurge la "a-şi declina răspunderea", scrie Gărbovan.
"Vor risca judecătorii aplicarea unei sancţiuni când este mult mai simplu şi mai sigur fie să aplici rigid litera legii, fie să sesizezi Curtea Constituţională – pentru a face un control al respectării drepturilor omului – sau Înalta Curtea de Casaţie si Justiţie – pentru interpretarea legii, în temeiul noului cod de procedura civilă – şi să iţi bazezi decizia nu pe cunoştinţe şi conştiinţa, ci pe deciziile altor foruri?"
În concluzie, "proiectul de lege are ca potenţial efect o justiţie mai slabă şi mai iresponsabilă".
Ce prevedere noul proiect
Proiectul pentru modificarea statutului judecătorilor ăi procurorilor şi a legii CSM introduce 8 abateri disciplinare suplimentare, cum sunt:
- nerespectarea deciziilor de recurs în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale;
- utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorşti sau a actelor judiciare ale procurorilor, motivarea în mod voit contrară raţionamentului juridic, menită să afecteze prestigiul justiţiei;
- manifestările magistraţilor care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, prestigiului justiţiei, săvârşită de magistrat în exerciţiul funcţiunii sau în afara atribuţiilor de serviciu;
- lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti şi ale actelor judiciare ale procurorilor;
- nerespectarea de către procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior date în scris, în conformitate cu legea.
Proiectul mai prevede înfiinţarea Inspecţiei Judiciare ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.
Actiunea disciplinara în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se execută de Inspecţia Judiciara, ministrul Justitiei sau presedintele ÎCCJ, iar actiunea disciplinara in cazul abaterilor săvârşite de un procuror se execută de Inspectia Judiciara, ministrul Justiţiei sau procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Proiectul mai extinde şi regimul sancţiunilor, astfel creşte limita maximă pentru doua sancţiuni şi este introdusă o nouă sancţiune privind suspendarea din funcţie a magistratului pe o perioadă de până la 6 luni.
