Pe aceeași temă
SUA au anunţat stoparea furnizării informaţiilor către Rusia în cadrul Tratatului privind forţele convenţionale în Europa, unde Moscova şi-a întrerupt participarea de patru ani şi tergiversează nego-cierile. Administraţia Obama a făcut din „resetarea" relaţiilor cu Rusia o prioritate, dar tensiunile au reapărut din cauza iritării Moscovei, generată de scutul american antirachetă în Europa. Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a amenintat că ar putea ordona distrugerea, în caz de nevoie, a sistemelor antirachetă NATO din Europa, informeaza AFP.
SUA au anunţat la Viena că au suspendat aplicarea unor angajamente asumate în termenii Tratatului privind forţele convenţionale în Europa (FCE) faţă de Rusia, patru ani după ce Moscova şi-a îngheţat participarea fără a se retrage din FCE. Purtătorul de cuvânt al departamentului de Stat american, Victoria Nuland, a precizat că SUA sunt dispuse să reia schimbul de informaţii cu Rusia dacă Moscova îşi respectă obligaţiile asumate prin tratat.
Anunţul intervine după eşecul negocierilor Washingtonului şi al aliaţilor săi din NATO cu Rusia de a relansa tratatul care priveşte numărul şi poziţionarea trupelor şi a armelor convenţionale ce sunt staţionate în Europa. Aliaţii europeni, care sunt semnatari ai Tratatului FCE, vor opri la rândul lor schimbul de informaţii cu Rusia. Concret, a precizat Victoria Nuland, „SUA nu vor mai accepta inspecţii ruse la bazele nostre aflate sub FCE şi nu vom furniza Rusiei notificări anuale şi informaţii militare prevăzute în tratat".
Oficialul american a subliniat că SUA nu vor abandona tratatul, Washingtonul va continua să schimbe date cu alte naţiuni semnatare şi speră ca Rusia să revină în pact. Administraţia Obama a făcut din ameliorarea relaţiilor cu Rusia o prioritate şi a obţinut un anume succes, cum este cazul ratificării unui important nou tratat de control al armelor nucleare care a intrat în vigoare în acest an. Washingtonul a sperat că Tratatul, cunoscut ca New Start, va stimula progresul unui program mai ambiţios de control al armelor cu Rusia, dar negocierile sunt în punct mort din cauza tensiunilor legate de planurile americane de apărare antirachetă în Europa.
Medvedev: Fortele armate ar putea primi ordin de distrugere a sistemelor antirachetă NATO din Europa
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO, informează AFP.
Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.
"Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va instala în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne care vor garanta distrugerea instalaţiilor europene antirachetă montate de Statele Unite. Una din aceste măsuri va fi instalarea unui sistem de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad", declară Medvedev.
Preşedintele rus a atras atenţia că, în caz de nevoie, forţele armate vor primi ordinul de a lua măsuri pentru "distrugerea mijloacelor de detecţie şi control din cadrul scutului antirachetă" al NATO.
Sistemele Iskander dispun de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 280 şi 500 de kilometri, în funcţie de versiune.
Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.
Medvedev a reiterat miercuri propunerea de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, o iniţiativă respinsă de NATO în 2010.
New Start
Tratatul FCE iniţial a fost negociat între cei 22 de membri ai NATO şi ai Pactului de la Varşo-via şi în momentul semnării, în noiembrie 1990, obiectivul era de înlocuire a confruntării militare cu un nou model de relaţii de securitate. Tratatul limita numărul de tancuri, avioane şi alte arme grele nenucleare care puteau fi amplasate la vest de Ural, graniţa Rusiei europene.
O nouă versiune revizuită a fost semnată în noiembrie 1999 la Istanbul, cu fixarea limitelor forţelor convenţionale pe bază naţională, şi nu de la bloc la bloc, cum se definea în documentul din 1990, dar ţările din NATO au refuzat ratificarea, condiţionând ca Rusia să-şi onoreze promisiunea de a retrage trupele din Georgia şi din regiunea separatistă Transnistria în Moldova.
În 2007, fostul preşedinte rus, actualul premier Vladimir Putin a declarat că tratatul original este caduc şi a îngheţat participarea Rusiei la CFE fără a se retrage, argumentând că cir-cumstanţe excepţionale pun în pericol securitatea ţării. Moscova doreşte ca ţările NATO să ratifice versiunea adaptată a CFE, care nu privilegiază logica coaliţiei.
Aflat la Vladikavkaz, preşedintele rus a declarat că riposta militară a Moscovei la ofensiva georgiană în Osetia de Sud a împiedicat Georgia şi Ucraina să adere la NATO. „Dacă am fi ezitat în 2008, am fi avut acum o altă situaţie geopolitică în Caucaz şi multe ţări, care încercau să intre artificial în NATO ar fi deja membre ale acestei alianţe."
