Pe aceeași temă
"România nu poate să trateze pacientul care are arsuri mai mari de 50% din suprafața corpului. Aceasta este părerea mea, că nu se poate trata în România în condiții de maximă siguranță și în condițiile în care se afla acest pacient", a afirmat ministrul Sănătății.
România nu are, la 3 ani de la incendiul din clubul Colectiv, condiții pentru a trata nici măcar un singur pacient "mare ars", o spun chiar medicii care se lovesc de astfel de cazuri. Ministrul Sănătății declara, însă, recent, că în țara noastră sunt 11 paturi de siguranță pentru cazurile grave de pacienți cu arsuri, însă mai mulți medici au explicat, pentru HotNews.ro, de ce paturile la care face referire Sorina Pintea - 6 la Spitalul Floreasca și 5 la Spitalul de Arși din București - sunt departe de a fi sigure pentru acești pacienți. Cheia problemei: lipsa de infrastructură care să permită izolarea perfectă a acestor răniți, în lipsa căreia orice renovare/dotare sunt insuficiente.
Singura soluție realistă pentru marii arși rămâne, în acest moment, transferul la spitale din străinătate. Acesta este și unul dintre puținele lucruri care s-au schimbat după Colectiv: atitudinea față de ei. Anul acesta, Sorina Pintea a aprobat rapid, în câteva cazuri foarte grave, transferul în afara țării.
Pentru cei cu arsuri grave, trebuie să existe și o bancă de piele, însă România nu mai dispune de o asemenea facilitate. Întrebată, într-o conferinţă de presă la Braşov, de ce a fost închisă singura bancă de piele din ţară, de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, din Bucureşti, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a răspuns că aceasta nu mai putea funcţiona în condiţii sigure.
„A fost închisă în decembrie 2017, la solicitarea profesorului Enescu ( Dan Enescu, managerul Spitalului „Grigore Alexandrescu" din Bucureşti – n.r.), pentru că nu mai putea funcţiona în condiţii de maximă siguranţă”, a spus Pintea.
În 2014 a fost adoptată o hotărâre prin care urmau să fie înfiinţate patru bănci de piele, însă, din cauza problemelor cu terenurile, acestea nu s-au mai concretizat.
„Au fost bani pentru băncile de piele, dar nu era regimul juridic al terenurilor. Nu poţi face studii de fezabilitate dacă n-ai terenuri. Tot din 2014, am decis să construim o singură bancă. N-am ieşit să o spun public, pentru că nu era cazul”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Singura bancă de piele a funcţionat la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, din Bucureşti, iar alte trei ar fi trebuit să fie construite la Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara.
