Pe aceeași temă
Prima zi a discuţiilor franco-germane privind paşii următori în lupta împotriva crizei financiare a debutat cu diferenţe majore în ceea ce priveşte introducerea impozitului pe tranzacţii financiare.
Ordinea de zi a discuţiilor bilaterale dintre preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, cuprindea pregătirea următorului summit al Uniunii Europene de la sfărşitul lunii ianuarie, realizarea Fondului European pentru Stabilitate Financiară şi cotarea slabă a monedei euro, însă o declaraţie a lui Sarkozy privind impozitul pe tranzacţii financiare a bulversat auditoriul.
Jacques Delpla: Cu această acţiune, Franţa nu şi-ar trage un glonţ în picior - ci de-a dreptul în cap
La finele săptămânii trecute, preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat că va aplica impozitul pe tranzacţii financiare fiindcă francezii cred în ea. El a confirmat că Franţa va impune, unilateral, o taxă pe tranzacţiile financiare şi a afirma că nu înţelege de ce trebuie să plăteşti taxe atunci când îţi cumperi o casă ori ceva din supermarket, însă atunci când efectuezi o tranzacţie financiară eşti scutit.
"Franţa nu va aştepta ca toate celelalte state să fie de acord cu instituirea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare", a declarat, vineri, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Conform preşedintelui francez, acesta ar putea fi introdus încă din această lună, la timp pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în Franţa în aprilie.
Această afirmaţie a stârnit nemulţumiri în rândul germanilor. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat că „Germania îşi doreşte în continuare să introducă acest impozit în întreaga Uniune Europeană" şi nu în numai câteva state.
La rândul său, preşedintele băncii BNP Paribas, Baudouin Prot, a declarat cotidianului Liberation că, în cazul în care noul impozit ar fi introdus numai în Franţa „operaţiunile bancare s-ar muta în alte părţi", cel mai probabil la Londra.
De asemenea, economistul Jacques Delpla, de la Consiliul de Analiză Economică, a afirmat că „cu această acţiune, Franţa nu şi-ar trage un glonţ în picior - ci de-a dreptul în cap".
Impozitul pe tranzacţii financiare este unul controversat deoarece, deşi un studiu al Comisiei Europene, publicat la finele lunii septembrie 2011, arată că ar aduce anula 37 de miliarde de euro, compania de consultanţă financiară Ernst & Young este de cu totul altă părere.
Conform analiştilor săi, „comisia este exagerat de optimistă în privinţa declinului pieţelor financiare care ar rezulta din introducerea taxei". Aceştia prezic pierderi de 116 miliarde euro pentru finanţele publice ale statelor membre UE.
În acest context, germanii consideră întreaga acţiune a lui Sarkozy drept o simplă încercare a acestuia de a-şi reconstrui imaginea în faţa cetăţenilor francezi, cu scurt timp înainte de alegeri.
Cele mai recente sondaje de opinie din Franţa arată că 60% dintre francezi sunt nemulţumiţi de prestaţia actualului lor preşedinte.
David Cameron: Impozitul pe tranzacţii ar dăuna întregului continent
În acest context, Germania este în dezacord şi cu Marea Britanie, care continuă să se opună introducerea acestei taxe cu care toţi ceilalţi lideri europeni sunt de acord, atâta timp cât aceasta va avea loc la nivelul întregii Uniuni Europene.
Premierul britanic David Cameron a declarat, duminică, pentru BBC, că „ideea unui impozit pe tranzacţii care să existe numai în Europa ar costa locuri de muncă şi încasări din impozite - şi ar dăuna întregului continent".
Întâlnirea franco-germană avea, însă, un cu totul al scop. Liderii trebuiau să propună, de fapt, noi măsuri pentru a stimula creşterea economică în Europa şi a reduce şomajul în rândul tinerilor, inclusiv o măsură care doreşte să crească mobilitatea transfrontalieră a forţei de muncă, pe lângă discuţiile care privesc măsuri de asigurare a disciplinei bugetare şi de reducere a datoriei publice în cadrul zonei euro.
Pe fondul discuţiilor summit-ului bilateral persistă, însă, şi problema Greciei, care nu reuşeşte să acumuleze efecte pozitive în urma reformelor introduse până acum.
Conform Fondului Monetar Internaţional (FMI), veniturile din impozite şi privatizări au rămas mult sub aşteptări, iar o analiză a economistului Henning Klodt, de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel a ajuns la concluzia că singura şansă a Greciei de a ieşi din criză este ca guvernul să realizeze în următorii ani un surplus bugetar de 10% - ceea ce este practic imposibil; „în ultimele decenii, nici un stat din lume nu a reuşit să realizeze o asemenea performanţă", este citat economistul de publicaţia Der Spiegel.
Şeful Băncii Centrale a Cehiei, Miroslav Singer, a declarat cotidianului Hospodaraske Noviny că „dacă nu există voinţa politică de a da Greciei o sumă uriaşă din fondurile europene, nu pot vedea altă soluţie decât excluderea sa din zona euro".
Acest lucru nu ar afecta puternic UE, conform liderul Uniunii Social Democrate (CSU), Horst Seehofer, care a declarat că nu propune aşa ceva, "dar dacă Grecia ar renunţa, nu ar însemna pagube şi distrugeri pentru integrarea europeană."
