Pe aceeași temă
În luna august 2012, Titus Corlăţean a devenit şef al diplomaţiei române. Anterior, din luna mai ocupase o poziţie la fel de importantă, aceea de ministru al Justiţiei. Timp de patru ani, până în mai 2012, Corlăţean a fost senator. Deşi în ultimul an a fost extrem de ocupat având funcţii înalte în stat, Corlăţean a publicat singur trei tomuri de specialitate care au cuprins 800 de pagini.
Liviu Giosan, unul dintre fondatorii Ad-astra, comunitatea oamenilor de ştiinţă din România şi cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution, face o radiografie a lucrărilor pe baza cărora Corlăţean vrea să devină conferenţiar universitar:
“Singura lucrare indexată de ISI a domnului Corlăţean este în Metalurgia International, revista recent ajunsă un etalon al bătăii de joc, după ce un grup de cercetători sârbi mai glumeţi au reuşit să publice un articol plin de mascări fără ca nimeni să-i întrebe de sănătate. Mă întreb câţi politicieni şi-au construit cariera cu articole de doi bani în reviste gen Metalurgia? Acum că această glumă de revistă ştiinţifică nu mai este acceptată la dosare creează ceva probleme.
Dar domnul Corlăţean, precum Greucean Voinicul, a recuperat prin publicarea a trei cărţi anul trecut pe timpul cât era ministru activ. Cine putea să-şi închipuie că miniştrii de externe au atâta timp la dispozitie? It's good to be the King!”, a spus Giosan.
La şcoala de partid
Din 2010, Titus Corlăţean este şi lector universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Politice, disciplina „Drepturile Omului”. Potrivit Ministerului Educaţiei, Corlăţean este singurul candidat pentru poziţia de conferenţiar universitar la disciplinele: “Drepturile omului” unde va avea 2 ore curs şi 2 ore seminar; “Mecanisme europene de promovare şi protecţie a drepturilor omului” unde va preda 2,5 ore curs si 1,5 ore seminar.”
Postul vizat de Corlăţean este de conferenţiar universitar la UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCUREŞTI, la facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative. Potrivit aceleiaşi surse, comisia care va examina candidatura lui Corlăţean este condusă în calitate de preşedinte de Profesor universitar doctor Corina Adriana Dumitrescu.
Dacă nu vă mai amintiţi, Corina Dumitrescu a fost prima propunere a premierului Ponta pentru funcţia de minsitru al educaţiei, în luna mai a anului trecut. Propunerea a fost retrasă după ce în cv-ul ei au fost descoperite numeroase neconcordanţe şi după ce a fost acuzată de incompatibilitate fiind în acelaşi timp rector şi membru al CSM. (În cv, Dumitrescu a trecut cursuri făcute la Stanford pe care nu le-a putut justifica şi, în plus, a ortografiat greşit numele universităţii, scriind Standford).
Ceea ce ridică semne de întrebare este tocmai dosarul academic depus de candidatul la postul de conferenţiar universitar la Facultatea Dimitrie Cantemir.
Titus Corlăţean prezintă o listă ciudată de lucrări ştiinţifice care ar trebui să îi permită promovarea academică. Astfel, potrivit “listei de lucrări ştiinţifice”, Corlăţean a publicat nu mai puţin de 3 cărţi în care este singur autor (astfel încât nu poate spune că le-a coordonat, ori că a fost ajutat de alţi co-autori).
Este vorba de:
“Protecţia europeană si internaţională a drepturilor omului”, Editura Universul juridic 2012 – 363 pagini,
“Succesiunea Federaţiei Ruse la convenţia de la Belgrad cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre (1948) şi la comisia Dunării”, Universul juridic 2012 – 129 de pagini şi
“Succesiunea statelor în dreptul internaţional. Caz particular: Republica Moldova”, Universul juridic 2012 – 276 de pagini.
Astfel, în timpul mandatului de ministru al Justiţiei şi în cel de şef al diplomaţiei României, Corlăţean a publicat trei lucrări de speciliatate (nu romane) care însumează 768 de pagini.
De asemenea, la dosar Corlăţean a mai adăugat aproape 25 de articole. Cel mai harnic a fost în timp ce deţinea portofoliile de ministru. În 2012 şi 2013, Corlăţean a scris 13 articole (peste jumătate dintre cele depuse la dosar), iar în 2010 şi 2011, când era senator, - 10.
SURSA: ROMÂNIA LIBERĂ
