Pe aceeași temă
Victor Ponta, cel despre care fostul sau partener de coalitie Crin Antonescu spunea ca ar distruge aparatul daca l-ar conecta cineva la un detector de minciuni, a condus detasat, in cele doua confruntari cu adversarul sau Klaus Iohannis, la capitolul neadevaruri.
Va prezentam cateva dintre cele mai grave minciuni rostite de premier:
1. VOTUL ELECTRONIC SI PRIN CORESPONDENTA
Una dintre cele mai aprinse discutii intre cei doi candidati s-a purtat pe tema votului electronic si a celui prin corespondenta. Klaus Iohannis l-a acuzat pe premier ca el si partidul sau, PSD, s-au opus introducerii acestuia. Ponta a negat:
"Klaus Iohannis: Domnule Ponta, aşa pentru corecta informare a telespectatorilor, am citit stenogramele Comisiei. S-a discutat această chestiune şi dvs şi colegii dvs din PSD...
Victor Ponta: Eu?
Klaus Iohannis: ... Aţi fost împotrivă.
Victor Ponta: Eu am fost?"
Nu numai ca PSD s-a opus, in cadrul discutiilor pentru revizuirea Constitutiei, introducerii votului prin corespondenta, dar exista si un punct de vedere al Guvernului in care se spune clar ca nu este recomandat votul electronic, deoarece ar implica masuri suplimentare pentru "educarea electoratului".
Documentul integral poate fi descarcat AICI.
2. VOTUL IN GERMANIA
In prima confruntare cu Iohannis (cea de la Realitatea TV), Victor Ponta sustinea ca in Germania nu pot fi organizate sectii de votare decat in consulate si ambasade.
A aratat chiar si o informare primita de la autoritatile germane, care ar fi contiut aceasta afirmatie.
Citatul insa era doar partial, in acelasi document spunandu-se ca sectii de vot pot fi organizate in mai multe locuri, la solicitarea statului in cauza.
O demonstreaza si fotografiile de la alegerile Turciei, cand s-au organizat sectii pentru numeroasa minoritate turca din Germania, pe Stadionul olimpic din Berlin precum si intr-o multime de alte spatii largi, precum sali de conferinte.
Mai multi oficiali germani au demontat, de altfel, minciuna lui Ponta.
3. NUMIREA LAUREI KOVESI LA DNA
Victor Ponta si-a arogat in ambele confruntari propunerea Laurei Codruta Kovesi la conducerea DNA.
Afirmatia este adevarat doar formal, in sensul ca Ponta era atunci ministru interimar al Justitie, cel care inainteaza propunerile.
Desemnarea lui Kovesi a fost o adevarat aventura, si initial, aceasta nu a figurat pentru un post de conducere.
Ministrul al Justitiei din acea perioada, Mona Pivniceru, ii propusese pe Tiberiu Nitu - pentru functia de procuror generalal Romaniei, si Ioan Irimie - pentru functia de sef DNA.
A urmat un scandal de proportii, cu interventii ale Comisiei Europene, care a cerut respectarea transparentei procesului de numire.
Pivniceru si-a dat demisia (pentru a ajunge la CCR), iar Ponta a devenit interimar la Justitie.
Dupa negocieri cu Traian Basescu si semnarea Pactului de coabitare dintre cei doi, Ponta si-a propus protejatul, Tiberiu Nitu, la conducerea Parchetului General, si a acceptat-o pe Kovesi, la DNA. Important era, asa cum singur spunea, ca s-a scapat de Daniel Morar (pe care Basescu l-ar fi dorit procuror general al Romaniei).
Ponta nici nu avea cum sa o propuna pe Kovesi, decat la presiunea presedintelui si pentru a evita un scandal urias in Uniunea Europeana, tinand cont de toate acuzatiile pe care i le-a adus acesteia, in timp.
De exemplu, dupa referendum, cand PG (condus atunci de Laura Codruta Kovesi) a deschis dosarul fraudei la vot, Ponta cerea audierea acesteia in Parlament. Ar fi fost ilegal si simpla solicitare a reprezentat un amestec in treburile Justitiei.
Dosarul Referendumului (de la DNA, in care este acuzat si vicepremierul Liviu Dragnea) a fost calificat de Ponta drept unul politic.
4. SENTINTA CA NU A PLAGIAT
Tot de plagiat se leaga si una dintre cele mai mari minciuni din campanie, rostita intr-una din dezbaterile cu Klaus Iohannis.
"Eu m-am dus la ICCJ, care mi-a dat o sentinta definitiva si irevocabila", a declarat Victor Ponta, in timpul confruntarii.
In realitatea, nu exista nicio sentina referitoare la plagiat.
La Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) s-a judecat doar contestatia, depusa de mai multe persoane, impotriva deciziei Parchetului General de a nu incepe urmarirea penala in cazul plagiatului.
Instanta suprema nu a luat in discutie si nu s-a pronunta pe plagiat, ci pe decizia Parchetului.
Mai mult, formularea folosita de premier in dezbatere a fost "eu m-am dus la Inalta Curte de Casatie si Justitie". Este o minciuna suplimentara, deoarece el nu s-a dus niciunde, nici la propriu si nici la figurat. Cei care au atacat NUP-ul dat de parchet au fost cateva persoane, printre care si Adrian Papahagi.
Cazul plagiatului poate fi insa redeschis oricand si atunci se va ajunge si la o sentinta.
5. COMISIA DE LA VENETIA
“Conform recomandarilor Comisiei de la Venetia, orice schimbare a legilor electorale in timpul jocului este considerata incalcare a legii”, a spus Victor Ponta, incercand sa explice de ce nu se emite o OUG pentru cresterea numarului de sectii de vot in strainatate.
Afirmatia este adevarat, insa recomandarea Comisiei de la Ventia se refera la reguli ce ar putea avantaja candidatii (cum s-a intamplat in anul 2012), nu la reguli de organizare ce ajuta electoratul si procesul de votare.
6. VOTUL IN PARLAMENT PENTRU URMARIREA PENALA
Klaus Iohannis: "Toți parlamentarii ACL sunt dispuși să voteze la vedere. Suntem de acord să se încuviințeze arestarea sau urmărirea penală".
Victor Ponta: "Arestarea. Pentru urmărire penală nu e nevoie de încuviințarea Parlamentului".
Votul pentru ridcarea imunitatii parlamentarilor nu este necesar doar in cazul solicitarii avizului pentru arestarea preventive a acestora, ci si pentru fostii ministri care sunt parlamentari
Pentru fosti ministri care sunt membri ai Parlamentului este nevoie de votul camerelor pentru inceperea umaririi penale.
Procedura este prevazuta in art.109 din Constitutia Romaniei si art 12 si 19 din Legea privind responsabilitatea ministeriala, si decizii ale CCR.
7. TOTI ROMANII VOR PUTEA SA VOTEZE
Conform estimarilor, aproximativ 3 milioane de romani traiesc in strainatate, marea majoritate fiind adulti cu drept de vot.
Daca numai 2 milioane dintre ei au peste 18 ani, si tot ar fi prea mult pentru ca statul sa poata organiza suficiente sectii de votare in diaspora, astfel incat sa voteze toti.
8. TAIEREA PENSIILOR
Iohannis: Domnule Ponta de ce aţi minţit pensionarii că le tai pensiile?
Ponta: Sunteţi înconjurat de cei care au tăiat salariile!
Pensiile nu au fost taiate in 2010, asa cum a sustinut premierul, chiar daca Executivul a intentionat acest lucru.
Reglementarea emisa de respectivul Guvern a fost declarata neconstitutionala de catre CCR.
9. NU EXISTA PENSII DE 300 LEI
Desi premier, Victor Ponta nu cunoaste reglementarile privind pensile si ajutoarele sociale.
In prima confruntare, el l-a atacat pe Klaus Iohannis spunand ca nu exista pensii de 300 de lei.
Realitatea il contrazice, insa. Una dintre categoriile mari cu pensii sub 300 de lei este cea a fostilor agricultori.
La a doua confruntare, premierul a rectificat si a spus ca nu exista venituri mai mici de 350 de lei, valoarea Venitului Minim Garantat.
Nici de data aceasta nu a fost o informatie adevarata, intrucat VMG se acorda in functie de numarul de persoane din familie, iar o persoana sigura primeste cel mult 142 de lei, o familie compusa din doua persoane – 255 de lei.
10 TARICEANU, MEMBRU FONDATOR PNL
“Eu îl consider preşedinte PNL pe domnul Antonescu şi fondator pe domnul Tăriceanu”, a afirmat Victor Ponta, in cea de-a doua confruntare.
Partidul National Liberal (PNL) a fost infiintat in 1875, fiind condus de Ion C. Bratianu.
Calin Popescu Tariceanu, propus de PSD pentru postul de premier, in cazul in care Ponta ajunge presedinte al Romaniei, este unul dintre cei care au reinfiintat PNL, in 1990.
11. IN TARA, VOTUL A FOST IMPECABIL
“În ţară, votul a fost impecabil”, a mai declarat Ponta, in timpul primei intalniri televizate cu Iohannis.
Au existat insa si alegatori care nu au putut vota nici in
Cazurile cele mai grave s-au inregistrat in complexurile studentesti. In Grozavesti, de exemplu, a existat o singura sectie, pentru aproximativ 15.000 studenti.
Tocmai din cauza acestor deficiente, de altfel, Guvernul a suspendat cursurile universitare, de vineri si de luni, inainte si dupa scrutin, pentru ca studentii sa mearga acasa si sa poata vota.
.jpeg)
