Pe aceeași temă
Presedintele Traian Basescu a ajuns luni dimineata, in jurul orei 9:30, la Izvorul Muresului (judetul Harghita) unde participa la lucrarile celei de-a XI-a editii a Universitatii de Vara. La lucrari mai iau parte presedintele Partidului Miscarea Populara, Eugen Tomac, si senatorul PDL pentru diaspora Viorel Badea.
Declaratii Traian Basescu:
Cred ca intalnirea de astazi ar fi extrem de productiva si intalnirile din zilele urmatoare la fel daca ar fi dominate de corectitudine in prezentarea realitatilor.
problemele romanilor din Timoc si din Serbia, in general, inclusiv din Banatul sarbesc. A fost dl presedinte al romanilor din Banatul sarbesc, a avut o interventie in care spunea ca Romania nu a sprijinit suficient romanii din Serbia. Nu ati stiut cumva ca v-ati judecat 3 ani pentru functia de presedinte al asociatiei, timp in care Romania nu a avut un partener acolo.
A fost semanlul pe care am vrut sa il dau, sa nu credeti ca nu stim exact ce se intampla in tarile din jur cu comunitatile romane.
In ceea ce priveste vlahii, multi nu recunosc ca sunt romani. Cei mai multi se declara vlahi sarbi.
Politicile de asimilare in Valea Timocului de 200 de ani au dat rezultate.
Problema pe care vrem sa ne-o punem este: Cum contrabalansam aceste politici de asimilare a romanilor?
Au fost 50 de ani de comunism in care n-am putut face nimic pentru ca politica de asimilare a fost tolerata.
Primul lucru pe care putem sa il facem este solidaritatea romanilor din afara granitelor intre ei. Cate asociatii se cearta intre ele in Valea Timocului?
Primul lucru pe care as vrea sa vi-l cer dvs este solidaritatea romanilor din afara Romaniei intre ei.
Daca vreti ca Romania sa fie eficienta in a va sprijini, va trebuie corectitudine si solidaritate.
Romania poate sa finanteze programe pentru recuperarea romanismului, dar ne este imposibil sa o facem atat timp cat comunitatile de romani sunt fragmentate.
Nu vom finanta activitati serioase acolo unde solidaritatea intre comunitatea romanilor nu exista.
Primul apel pe care il fac, in mod deosebit celor care reprezinta asociatiile de vlahi romani din Valea Timocului, este solidaritatrea tuturor vlahilor romani.
Al doilea lucru, urmeaza un recensamant. Declarati-va, fratilor, vlahi romani!
Romania trateaza cu respectul cuvenit orice minoritatea care se recunoaste romana.
Problema scolilor: sa stiti ca este tot o cedare a comunitatilor de romani. Acest lucru s-a intamplat, si nu e neaparat de acuzat, de a face in Ucraina scoala pentru romani, acopera un risc, sa nu iti gasesti de lucre in Ucraina pentru ca nu vorbesti ucraineana, acelasi lucru si in Ungaria. Asta le spunem si noi liderilor UDMR care insista pe scoli in maghiara.
Atentie la nuante si la pragmatism. Eu cred ca un lucru esential, si am vazut in SUA, copiii invata in limba engleza, dar se fac scoli de duminica pe langa biserici.
Sint citiva ani de cind politica aceasta este o prioritate pentru noi.
Nu avem in intentiile noastre nimic de genul celor sustinute de unul care nu-si merita calitatea de cetatean roman. Va trebui sa analizam daca unc etatean roman poate avea un astfel de comportament
Vrem ca pas cu pas statele din jurul nostru sa-i trateze pe romani asa cum ii tratam noi pe minoritari in Romania: cu dreptul de a-si pastra limba, cultura, cu dreptul de a fi alesi automat in Parlament.
De aceea ICR isi extinde filialele.
Legaturile intre state devin mult mai puternice atunci cind exista o comunitate a altui stat pe tertoriul lui.
Mult mai consistenta ar fi relatia noastra cu Serbia daca ar trata mult mai deschis comunitatea romana din Valea Timocului.
In Serbia, in Banatul sirbesc, cel putin din punct de vedere legal lucrurile sint in regula, pe cind in Valea Timocului lucrurile sint mult mai complicate din cauza procesului de asimilare.
(despre declaratiile lui Laszlo Tokes, care vrea Transilvania protectorat maghiar) Va trebui sa analizam daca un cetatean roman poate avea un astfel de comportament.
Va trebui ca si statul sirb, cu toata opozitia Bisericii Ortodoxe sirbe, sa recunoasca dreptul vlahilor de a avea biserici ortodoxe romane.
Va pot spune de ce sint probleme in Serbia sau Ucraina: drepturile pentru minoritati sint o emblema a nivelului de democratie.
Pentru mine e clar ca si Serbia si Ucraina mai au pasi multi de facut pentru a fi definite ca state democratice.
Inca nu se intelege la nivel politic in aceste tari ca aveantajul este urias de a avea o minoritate recunoscuta oficial.
Dar cu timpul sint convins ca lucrurile vor evolua pozitiv.
M-a bucurat foarte tare ca presedintele Ianukovici a inteles. Marea problema e ca de la lege pina la aplicarea ei e cale lunga.
Serbia si Ucraina mai au pasi multi de facut pentru a fi definite ca state democratice.
Ianukovici s-a tinut de cuvint, fostul presedinte si fostul premier din Ucraina uitau de la scara avionului ce promiteau legat de minoritatea romana.
Categoric, Romania trebuie sa faca tot mai mult: mai multe burse, mai multe tabere pentru copiii romani din jurul frontierelor, sa alocam mai multi bani care sa ajunga unde sint comunitatile de romania. Pe de alta parte, cerem sa nu se mai certe asociatiile de romani.
Daca asociatiile de romani ar vorbi aceeasi limba, ne-ar fi mult mai usor. Va cerem un singur lucru: solidaritatea asociatiilor, nu contopirea lor.
Probabil ati tot auzit ca in Romania se discuta un proiect de reorganizare administrativa. Ce va pot garanta e ca niciodata nu se va face reorganizarea pe criterii etnice.
Cei care cred ca e posibil asa ceva ne confunda cu stalinistii: numai Stalin a organizat regiunea autonoma maghiara.
Vizita presedintelui in regiune are loc dupa ce in weekend s-a desfasurat la Borzont (jud. Harghita) Tabara Tineretului Maghiar din Ardeal (Erdelyi Magyar Ifjak-EMI), la eveniment luand parte si presedintele partidului Miscarea pentru Ungaria - Jobbik, Vona Gabor. Acesta a declarat sambata la Tabara EMI, ca partidul pe care il conduce va apara drepturile si interesele maghiarilor din Transilvania, asumandu-si responsabilitatea unui conflict cu Romania.
Declaratiile liderului Jobbik au dat nastere unui val de critici. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat "cu fermitate" si a respins declaratiile lui Vona Gabor.
La randul sau, Ministerul ungar de Externe a declarat, raspunzand unei solicitari din partea diplomatiei romane, ca Jobbik este un partid de opozitie care nu este implicat in activitatea Guvernului ungar si nu impartaseste responsabilitatile acestuia, transmite MTI, potrivit Mediafax.
Luni, partidul maghiar extremist Jobbik a calificat drept "provocare deliberata" declaratia Ministerului roman de Externe, care ceruse guvernului de la Budapesta sa se delimiteze de pozitiile belicoase ale Jobbik. Istvan Szavay, lider Jobbik, a reiterat interesul partidului sau pentru minoritatea maghiara din Transilvania, potrivit politics.hu.
Presedintele executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a declarat duminica, pentru Agerpres, ca Traian Basescu a fost invitat sa participe la dezbaterea cu tema "Drepturile minoritatilor din Romania vs. Drepturile minoritatilor romanesti din jurul frontierelor si din Balcani; Cine este discriminat?".
Lucrarile Universitatii de Vara se desfasoara in perioada 12-17 august si la elei vor lua parte aproximativ 100 de persoane. Printre invitati se numara si lideri ai organizatiilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), precum si din diaspora romaneasca din Italia si Franta.
sursa:hotnews.ro
