Pe aceeași temă
Dupa incheierea summit-ului care a avut ca tema bugetul UE pentru 2014-2020, Traian Basescu a tinut o conferinta de presa in care a prezentat principalele puncte ale dezbaterii din cadrul reununinii, concluziile si perspectivele rezolvarii problemei bugetului.
Cititi in continuare principalele declaratii ale presedintelui:
Am ajuns pe la jumatatea CE, prima jumatate s-a desfasurat in 2012, a doua in 2013, in prima parte a anului, speram ianuarie - februarie.
Ce e esential de retinut.
Nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014 - 2020 dar in mod categoric s-au facut progrese pentru ca in timp ce pentru unele state esential este nivelul de contributie, pentru altele e nivelul bugetelor de coeziune sau pentru PAC, am putea spune este aparenta contradictie intre contributorii neti si beneficiarii neti.
Cert e ca desi in aceasta aparenta contradictie, s-au facut foarte multi pasi pentru ajungerea la un buget al uniunii in urmatorul Consiliu.
De ce am aceasta abordare.
Sunt cateva elemente. Primul a fost ca solicitarile de reducere a bugetului venite din partea statelor contributoare variau intre 50 mld si 200 mld.
Macar acum stim precis un lucru: reducerea va fi de 100 mld fata de propunerea Comisiei.
Al doilea element pe care il consider foarte important e ca pana in prezent s-au gasit niste solutii mai mult sau mai putin acceptate pentru reducerea a 70 mld.
Urmeaza ca pana la urmatorul consiliu sa se gaseasca solutii pentru alte 30 mld.
In acelasi timp, cel putin din punctultul nostru de vedere, obiectivul a fost relaxarea conditiilor de accesare. Documentul care a circulat ieri noapte si care e rezultatul negocierilor atat intre state cat si a fiecarui stat cu Van Rompuy si Barroso reflecta aceste negocieri. Ce vreau sa intelegeti foarte bine: pentru Romania era si e fundamentala conditia de accesare a banilor europeni.
Va aduc aminte o dezbatere care era foarte puternica acum vreo trei patru ani cand se reclama mereu ca problemele pe care le avem sunt ca nu am avea componenta autohtona pentru tragerea banilor. Problema era lipsa banilor autohtoni care era o conditie de utilizare a banilor imprumutati. In ultimii doi-trei ani se aude mult mai slab aceasta abordare. De ce? intre timp Romania a obtinut tot soiul de derogari cu privire la micsorarea contributiei proprii in utiilizarea fondurilor europene. Pentru noi era esential sa asiguram conditiile de cofinantare nationala la banii europeni, in primul rand. Inclusiv in 2011 dar si in 2010 odata cu intrarea intr-un proces puternic de restructurare bugetara , declansat in mai 2010, tot timpul noi am obtinut unele facilitati, cum ar fi includerea TVA in cheltuieili eligibile, cofinantarea pana la 95%cu bani europeni prin realizarea unui top up de 10% peste cei 85% pe care deja ii aveam.
Prefinantarea a crescut de la 6 la 9 pentru Romania, toate lucrurile acestea ne-au permis sa avem in buget banii necesari cofinantarii bugetelor europene si sa faca utilizabili banii europeni.
In momentul de fata, in aceste doua zile, Romania a reusit sa-si generalizeze aceste facilitati pentru bugetul 2014 - 2020. Unele le-au avut si alte state, dar acum sunt generalizate pentru toate tarile, iar pentru noi lucrurile aratau foarte rau in propunerea initiala.
Exemplu - TVA eligibil ajuta foarte mult agentii economici pentru ca nu mai au o cheltuiala cu TVA si acest TVA vine in bugetul de stat. Cofinantarea am reusit sa o readucem la 85% si asa e deja inscrisa in proiectul care a circulat azi noapte. TVA eligibil si cofinantare de 85% inseamna pentru bugetul de stat al Romanei 2,2 pana la 2,4 mld euro pe an.
Ce am reusit partial - prefinantarea. In propunerea Van Rompuy era 2%, am ajuns prin derogare la 9%, acum s-a acceptat o prefinatare de 4%, acele plati in avans. La infrastructura e mult, iar la bugetul de stat de asemenea e destul de mult, dar imi propun ca in acest interval de negociere sa ajungem totusi la 7% macar prefinantari, ceea ce ar fi extrem de important.
Daca ramane in acord cu institutiile financiare, am introdus deja top-up-ul, inca 10% finantare europeana, ajungem la 95% pe proiecte si doar 5% contributie romaneasca.
Acestea ar fi conditiile pe care noi le-am vizat cu prioritate.
Cu usurinta ne putem da seama ca nevoia de a sta in conditiile tratatului fiscal - deficit strucutral de 1%, deci deficit bugetar pe cash de 1,4-1,5, asta inseamna ca nu vom avea marja foarte mare pe deficit sie ra esential sa contruim acest tip de facilitati si pentru bugetul urmator, chiar daca unele din ele le vom pierde in 2013 sau 2014 sau chiar 2015 pe banii din acest exercitiu.
Pentru urmatorul cadru financiar toata suma va fi sub aceste conditii de accesare.
Ceea ce am stabilit toti e ca documentul de azi-noapte ramane un document baza de discutii pentru in continuare. Cele asupra carora s-au convenit asa raman.
Nu as vrea sa discut de sume, pentru ca mai urmeaza inca o reducere de 30 mld, vom putea sa discutam in perioada urmatoare.
Stiu insa cert ca in momentul de fata pentru exercitiul bugetar 2014 - 2020, agricultorii romani vor avea la plati directe o crestere graduala de cel putin 5 mld euro. La cele 5,5 se vor adauga inca minimum 5 mld euro.
E un obiectiv important sa reusim sa reducem decalajale de subventie. De multe ori spunem "avem produse din Ungaria pe piata noastra, din Italia, din Franta." Romania e afectata din punct de vedede al competitivitatii datorita diferentei de subventie. Din acest motiv vedeti in piata produse din Italia mai ieftine decat cele din Romania, sau din Olanda, inclusiv floricele, pentru ca avem o diferenta mare de subventie. Este un obiectiv important sa micsoram decalajul. Nu se va face peste noapte.
Cred ca astazi si ieri am vazut la toti liderii politici dorinta de a gasi solutii si vreau sa ne intelegem foarte bine: nu ne place ca unele state vor contributii mai mici, poate nici altora nu le place ca noi vrem sume mai mari, dar numai asa putem ramane loiali unei Europe unite.Daca pana la urma gasim solutii ca usor-usor decalajele intre tarile nou intrate si vechii membri sa se reduca.
Sunt state care contribuie cu 25 de mld, cu 18, nu e putin, unor contributori mai mici li s-a cerut o crestere cu 85 % a contributiei. Nu trebuie sa dam cu pietre in contributorii neti pentru ca e criza si acolo, si in statele contributorilor neti s-au facut amputari masive in educatie, in sanatate, in administratie. Lucrurile trebuie privite cu intelegere si intr-o parte si in alta.
