Pe aceeași temă
CCR a publicat miercuri pe site-ul instituţiei motivarea deciziei din 27 iunie prin care a declarat ca neconstituţională Legea privind modificarea şi completarea Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, scrie Agerprea
Curtea explică faptul că reprezentarea în raport de structura etnică a circumscripţiilor electorale este în sensul că la un număr identic sau apropiat de alegători, cărora potrivit normei de reprezentare le revine un număr identic de mandate de parlamentari, va exista în realitate un număr diferit de mandate rezultate în mod diferit - direct sau indirect din scrutin - corespunzător structurii etnice a judeţelor în cauză.
Judecătorii susţin că, la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art.5 din Legea 35/2008, se va adăuga un număr de mandate, variabil în funcţie de două criterii: ponderea unei minorităţi naţionale, respectiv comunităţi româneşti în populaţia unui judeţ şi opţiunea alegătorilor din judeţul respectiv (care îl poate plasa sau nu pe unul sau mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii/comunităţii printre cei aleşi pe baza scrutinului uninominal).
Ei consideră că reglementarea este neconstituţională prin: lipsa de legitimitate şi reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit şi obţinut; incompatibilitatea cu dispoziţiile art.62 alin.(2) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia 'organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale'; incompatibilitatea cu dispoziţiile constituţionale a conceptului de 'comunitate românească' cu referire la populaţia unui judeţ al României.
"Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilită de alin.112 al art.48 din Legea nr.35/2008 rezultă indirect din scrutin, iar numărul voturilor pe care îl obţin persoanele cărora li se atribuie aceste mandate, în raport de numărul voturilor competitorilor electorali care obţin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscripţie electorală, determină o reprezentare incorectă şi inegală a voturilor cetăţenilor în Parlamentul României, în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art.2 - Suveranitatea, art.61 alin.(1) referitor la rolul Parlamentului şi art.62 alin.(1) potrivit căruia 'Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale'', se spune în document.
Judecătorii atrag atenţia că acest număr de mandate nu se stabileşte în funcţie de principiul reprezentativităţii, ci în raport de ponderea minorităţilor naţionale sau a comunităţii româneşti în cadrul circumscripţiei electorale, care poate sau nu depăşi pragul minim de 7% stabilit în mod aleatoriu de legiuitor.
"Se observă că stabilirea acestui prag nu are nici un temei constituţional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivată nici în Raportul întocmit de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, acolo unde amendamentul a fost introdus", spun aceştia.
Curtea a reţinut că dispoziţiile din legea criticată determină o dublă reglementare a situaţiei minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, textul criticat extinzând excepţia prevăzută de Constituţie pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi în ceea ce priveşte persoanele de etnie română, pe care, printr-o sintagmă fără nici un suport constituţional, respectiv aceea de 'comunitate românească', le asimilează, sub acest aspect, minorităţilor naţionale.
"Or, sintagma 'poporul român' pe care legiuitorul constituant o foloseşte atunci când în art.2 alin.(1) stabileşte că 'suveranitatea naţională aparţine poporului român' implică în mod necesar unitatea şi unicitatea poporului, fiind incompatibilă cu identificarea, în cadrul poporului român şi pe teritoriul României, a unor structuri bazate pe apartenenţa la etnia română - 'comunităţi româneşti' - ale căror membri să beneficieze, în virtutea unui statut asimilat minorităţilor naţionale, de drepturi conferite cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale în considerarea acestei apartenenţe. O astfel de reglementare încalcă şi dispoziţiile art.16 alin.(1) din Constituţie, potrivit cărora 'cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări'', mai spune CCR, potrivit Agerpres.
În final, Curtea reţine că, întrucât calitatea reprezentării politice depinde într-o mare măsură de aspecte tehnice precum sistemul electoral, opţiunea pentru un anume astfel de sistem trebuie să reflecte realităţile şi situaţia specifică a statului, schimbarea tipului de scrutin presupunând nu doar o modificare a modului de atribuire a mandatelor de deputaţi şi senatori, ci o nouă concepţie cu privire la întregul sistem electoral, potrivit Agerpres.
