Vladimir Putin a obtinut al treilea mandat la presedintia Rusiei

Fara Autor | 05.03.2012

Pe aceeași temă

Vladimir Putin a obtinut victoria in alegerile prezidentiale din Rusia inca din primul tur de scrutin, cu peste 60 la suta din voturile exprimate de alegatorii rusi (64%, dupa numararea a 50% din voturi). Cu lacrimi in ochi, Putin si-a revendicat victoria la televiziunea rusa, afirmand ca votul de duminica reprezinta o cotitura istorica care a impiedicat ca Rusia intre pe mainile dusmanilor sai ce au incercat sa-i uzurpe puterea.   

 
In replica, opozitia a vorbit despre fraude pe scara larga in alegerile prezidentiale de duminica si a refuzat sa recunoasca rezultatele. Adversarii lui Putin au amenintat ca vor urma cele mai mari proteste de cand Putin a venit la putere, cu 12 ani in urma. 
 
Pe locul al doilea in alegerile prezidentiale s-a situat liderul comunist Gennady Zyuganov, cu 17 procente, urmat de miliardarul rus Mihail Prohorov, cu 7 procente, si ultranationalistul Vladimir Jirinovski, cu 6,6 la suta.
 
"Am promis ca vom invinge. Am invins. Glorie Rusiei!" a spus Putin, flancat de presedintele in exerciciu, Dmitri Medvedev, in fata zecilor de mii de sustinatori adunati in fata Kremlinului. 
 
Denuntand ceea ce a numit incercarile de a "distruge statalitatea Rusiei si de uzurpare a puterii" ela a declarat ca "poporul rus a demonstrat  ca asemenea scenarii nu au sorti de succes in Rusia".
 
Observatorii vorbesc despre un discurs in care Putin a lansat un avertisment clar protestatarilor din Moscova si din alte orase mari, care au contestat  prin uriase demonstratii alegerile parlamentare din 4 decembrie. In ciuda acestor amenintari, opozitia a anunta ca va relua protestele in cursul zilei de luni.
 
Comunistul Ziganoov, locul al doilea cu 17 la suta din voturi, a afirmat ca partidul sau nu va recunoaste rezultatele oficiale, calificand scutinul drept "nelegitim, necinstit si lipsit de transparenta".
 
 
Putin, mai popular decat cu 12 ani in urma
 
Ales prima dată la preşedinţie in anul 2000, cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.
 
Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.
 
Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.
 
După ce a încarnat o perioadă de timp speranţele de liberalizare, Medvedev a anunţat în septembrie că nu va candida la alegerile prezidenţiale şi se va retrage în favoarea mentorului său.
 
O reformă constituţională a transformat mandatul de patru ani în unul de şase. Putin poate teoretic să rămână la putere pentru două noi mandate, respectiv 12 ani, până în 2024.
 
Anunţul privind revenirea sa a generat, în septembrie, comparaţii cu cei 18 ani la putere ai liderului sovietiv Leonid Brejnev, desemnaţi în mod obişnuit prin epoca "stagnării".
 
 
Rusia dupa alegerile din decembrie 2011: cele mai puternice proteste din 1990 incoace
 
Alegerile legislative din decembrie, câştigate cu aproximativ 50 la sută din voturi de către partidul de guvernământ Rusia Unită, şi marcate de fraude, potrivit opoziţiei şi observatorilor străini, au generat o mişcare de contestare fără precedent din anii '90.
 
Un prim val de manifestaţii, la Moscova, Sankt-Petersburg şi în numeroase alte oraşe, până la Vladivostok (Extremul Orient), a fost reprimat cu mii de arestări şi zeci de condamnări la pedepse de până la 15 zile de închisoare.
 
Rapid, amploarea manifestaţiilor la Moscova - aproximativ 80.000 de persoane la 10 decembrie în apropiere de Kremlin, apoi mai multe la 24 decembrie şi 4 februarie - a constrâns autorităţile să tolereze aceste reuniuni cărora li s-au alăturat numeroase personalităţi culturale şi din cadrul presei.
 
Într-o ultimă acţiune simbolică, duminică, opoziţia a mobilizat mii de persoane la Moscova pentru a constitui un lanţ uman de-a lungul bulevardului care înconjoară centrul oraşului.
 
Putin a acuzat opozanţii că servesc intereselor puterilor străine şi a luat în derâdere simbolul ales de mişcarea de contestare, o bandă albă despre care el susţine că a crezut că este un prezervativ sau un semn al luptei împotriva SIDA.
 
 
Contracandidatii, personaje care-l pun in valoare pe Putin
 
Candidatura liberalului Grigori Iavlinski a fost refuzată pe motivul unor nereguli în listele cu semnăturile de susţinere, privând electoratul de singurul candidat considerat drept un opozant real al lui Vladimir Putin.
 
Ceilalţi candidaţi - comunistul Ghennadi Ziuganov, populistul Vladimir Jirinovski, miliardarul Mihail Prohorov şi liderul de centru-stânga Serghei Mironov ă sunt consideraţi drept personaje care îl pun în valoare pe Putin.
 
"Putin şi-a ales concurenţi comozi, ca şi cum campionul lumii şi-ar alege adversarii, ar defini regulile şi ar fi el însuşi arbitrul competiţiei", a apreciat Nikolai Petrov, expert al organizaţiei moscovite Centrul Carnegie.
 
Posturile de televiziune naţionale - toate controlate de putere după ce a ajuns la conducere Putin - i-au acordat un spaţiu amplu premierului, inclusiv deplasărilor acestuia în uzinele de armament sau în regiunile subvenţionate de Moscova.
 
Putin a refuzat orice dezbatere cu concurenţii săi, publicând în presă articole lungi în care a promis o reînarmare "fără precedent" a ţării şi creşteri salariale.
 
Presa independentă cum ar fi postul de radio Ecoul Moscovei, televiziunea privată Dojd sau cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta au denunţat, la rândul lo, presiuni directe asupra lor sau a acţionarilor lor.
 
În cadrul unei reuniuni, joi, de peste 100.000 de susţinători la Moscova - la care au fost invitaţi insistent angajaţi ai unor companii publice, potrivit opoziţiei - Putin a rostit un discurs ofensiv, apreciind că alegerile viitoare reprezintă o nouă "bătălie pentru Rusia". El i-a acuzat pe cei care nu îl vor urma că "trădează ţara".
 
 
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22