Pe aceeași temă
La 21 iulie, intr-un summit extraordinar, liderii eurozonei au decis suplimentarea capacitatii de imprumut (de la 250 de miliarde euro la 440 miliarde de euro) si acordarea unor prerogative sporite fondului european de bailout (European Financial Stability Facility) creat pentru statele in dificultate. Managerii fondului vor avea puterea de a injecta capital in bancile ramase fara lichiditati si chiar de a cumpara bonduri suverane pe pietele de capital.
Si totusi comunicatele si summiturile europene rareori sunt suficiente pentru a produce rezultate automate. In Germania, decizia trebuie sa treaca de votul parlamentului (dupa cum a aratat o decizie recenta a Curtii Constituionale). In consecinta parlamentarii Bundestagului au puterea de a respinge demersul suplimentarii fondului si de a arunca pietele si incercarile de salvare a Greciei in haos.
Din punct de vedere matematic, Angela Merkel va obtine in parlament majoritatea de care are nevoie. Principalele partide de opozitie au declarat ca vor sustine suplimentarea fondului.
Dar este foarte posibil, avand in vedere criticile venite chiar din zona coalitiei guvernamentale (in special parlamentarii liberali, dar si un grup important de crestini democrati), ca Merkel sa fie pusa intr-o pozitie destul de incomoda, fiind nevoita sa treaca masura cu sprijinul opozitiei (al social democratilor si al verzilor). Este suficient ca 19 parlamentari din coalitia guvernamentala sa se opuna, pentru ca Merkel sa fie nevoita sa apeleze la voturile opozitiei de centru stanga. Daca majoritatea guvernamentala din Germania se clatina, iar sprijinul sau pe politici esentiale pentru stabilizarea eurozonei este incert, atunci este foarte posibil ca mesajul politic sa fie resimtit imediat de piete. In cele din urma, Germania, cea mai mare economie a Europei, este perceputa ca fiind puterea indispensabila a eurozonei. Pentru Merkel votul din parlament are rolul de a demonstra anagajamentul si determinarea Germaniei de a salva euro. Insa guvernul sau devine tot mai mult tinta criticilor interne care ii reproseaza cheltuirea banilor publici germani pentru salvarea unor economii iresponsabile fiscal.
Suma de 440 miliarde de euro a fondului de bailout este deja considerata ca fiind insuficienta pe fondul inrautatirii crizei grecesti si a potentialului efect de domino care ar putea afecta si celelalte economii.
