Pe aceeași temă
Un articol publicat de ziarul The Washington Post face radiografia mai multor state în care s-au evidențiat marii profitori ai crizei, printre ele și România.
Jurnaliștii americani amintesc că în țara noastră licitațiile de achiziții au fost suspendate pentru a accelera procesul de procurare în starea de urgență, iar asta a dus la suspiciuni în legătură cu înțelegerile de culise. Aceștia oferă exemplul măștilor cumpărate la suprapreț de guvern de la firma Romwine and Coffee SRL, o companie mică, localizată la aproape 52 de kilometri de București, care vinde țigări și alcool.
Aceasta a obținut două contracte cu statul în valoare de 12,6 milioane de dolari, pentru a produce măști medicinale, la prețuri și de două ori mai mari decât prețul pieței. Întelegerea s-a concretizat după ce Sanimed International, un furnizor din domeniul medical, exclus de la contractele directe cu statul din cauza taxelor neplătite, a reușit un parteneriat cu firma producătoare de tutun și alcool.
”Peste tot în lume, marile companii folosesc alte companii pentru licitații. Ele folosesc, consorții, asociații, parteneriate. Sunt companii cu trei angajați și trei laptop-uri care au câștigat licitații de sute de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri, ș.a.m.d.”, a spus Cătălin Hideg, patronul Sanimed, pentru postul B1TV.
Sorin Ioniță, expert în reforma administrației publice, a numit competiția pentru contracte din timpul epidemiei o zonă gri.
„Este o zonă gri, fie că e corupție sau nu. Oamenii pun mâna pe tot ce pot”, a spus acesta, citat de Washington Post.
Un caz similar s-a întâmplat și în SUA, unde U.S. Federal Emergency Management Agency a oferit un contract pentru măști, în valoare de 55 de milioane de dolari, unei companii din Delaware fără nici o istorie în producerea sau procurarea de echipamente medicale.
Sisteme anticorupție imbatabile au fost integrate în bugetul pentru epidemia de coronavirus, în valoare de 2,2 trilioane de dolari, aprobat de Congres și semnat de președintele Trump.
Legislația include o regulă că nici o afacere în care președintele sau oricare alt oficial de la Casa Albă să dețină majoritatea acțiunilor nu poate primi fonduri.
De asemenea, a fost înființat un comitet de inspectori care să supravegheze în general cheltuielile.
Dar analiștii rămân îngrijorați de potențialul amestec al Casei Albe, mai ales după decizia lui Trump din această lună de a concedia inspectorul care supraveghea Comunitatea de Informații a SUA.
”Președintele poate schimba orice inspector general în procesul de supraveghere, dacă scoate în evidență ceva ce nu îi place”, a avertizat Liz Hempowicz, directorul pentru politici publice al proiectului de supraveghere a Guvernului.
Istoria sugerează că o lipsă de supraveghere poate însemna pierderi masive prin fraudă. Biroul pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA a raportat în 2014 că până la 22% din banii cheltuiți de FEMA (Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă) pentru uraganele Katrina și Rita din 2005 erau aproape de a fi cheltuiți nepotrivit sau fraudulos.
În cazul Columbiei, jurnaliștii de la Washington Post descriu cazul semnalat de parlamentarul Ricardo Quintero, cel care a denunțat prețurile exorbitante plătite de stat furnizorilor contractați să dea pachete cu mâncare familiilor lovite de starea de urgență cauzată de coronavirus.
Acesta s-a dus la magazinul din cartier să cumpere cafea, paste și alte produse. Acolo, a cumpărat aceleași produse la aproape jumătate din preț.
Comparația cumpărăturilor a scos la iveală una dintre probele incriminatorii legate de suprataxarea în plină epidemie.
De exemplu, Quintero a cumpărat 250 de grame de cafea de la magazinul alimentar cu 1,20 de dolari, în timp ce statul plătea 2,81 de dolari pentru aceeași cantitate de cafea.
Țara sud-americană este una dintre multele țări din întreaga lume care se confruntă cu un val al acuzațiilor de corupție.
Fernando Carrillo, inspectorul general al Columbiei, a spus că 14 state sunt vizate de anchetatori cu privire la infracțiuni legate de supraprețuri în perioada coronavirusului.
”Mereu poți să găsești corupție. Dar ceea ce doare cel mai rău este că ne confruntăm cu ea acum, într-un timp ca acesta”, a spus Quintero.
Țările mari și mici se chinuiesc să scoată trilioane de dolari pentru a combate atât epidemia de coronavirus, cât și decăderea economică brutală în ceea ce analiștii numesc cel mai mare răspuns financiar dat vreodată unei singure crize globale.
În timp ce guvernele se întrec să obțină totul, de la mâncare la măști de față, ele prioritizează viteza peste transparență, renunță la licitații și la alte garanții pentru a ține pasul cu pandemia. Majoritatea nu au de ales. Dată fiind viteza crizei încă în desfășurare, fie cumperi rapid, fie supui milioane de oameni riscului.
Dar îngrijorarea apare în legătură cu procentajul din dolari, euro și pesos ai contribuabililor, căptușind buzunarele birocraților corupți, ale prietenilor contractori și ale sindicatelor criminale. ”Sunt cazuri care se întâmplă acum, în timp real. Uitându-ne la golurile din sistem și la suma de bani care este alocată în mod corect pentru problemă, este cinstit să spunem că suntem foarte îngrijorați”, a spus Max Heywood, directorul departamentului de avocatură al Transparency International, organizație anticorupție.
Ajutoarele alimentare pentru muncitorii care au rămas fără loc de muncă se dovedesc a fi o țintă cu precădere suculentă pentru cei care vor să profite.
De exemplu, luna aceasta, când guvernul din Bangladesh s-a lansat într-un efort de a distribui orez celor mai vulnerabili cetățeni, aproape 600.000 de lire sterline au dispărut.
Aproape 50 de persoane, incluzând birocrați și autorități locale, au fost acuzate că au încercat să repună în vânzare orezul la prețuri mai mari. Guvernul din Bangladesh a revizuit planul de ameliorare cu scopul de a-i depăși pe birocrați.
”Era de așteptat ca o asemenea criză națională să scoată la iveală ce e mai bun din oameni – empatie și solidaritate, pe care le vedem în jurul nostru în multe feluri. Dar cel mai regretabil și rușinos, cele mai rele dintre viciile umane au ieșit, de asemenea, la suprafață”, a declarat Iftekharuzzaman, director executiv al Transparency International Bangladesh, pentru The Washington Post.
Monsalvo Gnecco, guvernatorul statului Cesar, unul dintre cele 14 state care se confruntă cu această problemă, a refuzat să comenteze.
”Nu vreau să vă răspund nimic. Am petrecut ani făcând asta, nu improvizez. Este al doilea mandat al meu, pentru că am fost reales”, a spus el.
Prețurile premium pentru obiecte precum măști și ventilatoare pot fi explicate în parte de economia de piață: raritatea lor în mijlocul cererii crescute face ca prețurile să crească.
Este limita acestor creșteri în contractele statului, cuplate cu background-urile furnizorilor, care este pusă sub semnul întrebării pe întregul glob.
În anumite cazuri, reglementările pentru împiedicarea corupției semnalează afacerile suspecte. În Buenos Aires, guvernul trebuie să publice contractele de achiziție în variantă online, chiar și în timpul crizei de coronavirus.
Această măsură a scos la iveală până acum cel puțin două afaceri îndoielnice.
Una dintre ele este cazul a 15.000 de măști care au fost produse pentru mai mult de 40 de dolari bucata de o companie care avea un capital de lucru de doar 1.500 de dolari.
Apariția unor astfel de afaceri în presa argentiniană a dus la anularea contractelor și la demisia a doi oficiali ai orașului. „Trebuie să găsim un echilibru între înlesnirea controalelor pentru a lupta cu pandemia și o bună administrație”, a declarat parlamentarul Graciela Ocaña.
sursa: Libertatea
