Zile decisive pentru zona euro. Se vor intelege Franta si Germania asupra Fondului de Stabilitate?

Fara Autor | 21.10.2011

Aparent liderii UE au ajuns la un acord in ce priveste suma necesara pentru suplimentarea Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) pentru zona euro, 100 miliarde euro. Neintelegerile franco-germane asupra modului in care trebuie facuta recapitalizarea bancilor au dus la necesitatea unui al doilea summit.

Pe aceeași temă

Aparent liderii UE au ajuns la un acord in ce priveste suma necesara pentru suplimentarea Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) pentru zona euro, 100 miliarde euro,  dupa cum anunta Reuters. Cu toate acestea, discutia nu este inchisa fiind analizata si fuzionarea  EFSF cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM), intr-un fond comun de 940 miliarde euro, spune Bloomberg citind două surse apropiate discuţiilor. Neintelegerile franco-germane asupra modului in care trebuie facuta recapitalizarea bancilor au dus la necesitatea unui al doilea summit.

O declaraţie comună a Parisului şi Berlinului transmisă joi seară arată că toate elementele planificate "de răspuns global şi ambiţios" la criza din zona euro vor fi examinate într-un "mod profund", duminică, 23 octombrie. Deciziile, însă, vor fi luate într-o a doua întâlnire, miercuri, 26 octombrie, la summitul celor 17 tari ale zonei euro.

Totusi, se pare ca liderii UE au ajuns la un acord in ce priveste suma necesara pentru recapitalizarea bancilor europene: undeva in jur de 100 miliarde euro. Suma a fost discutata cu statele membre si este "acceptabila pentru toata lumea, noteaza Reuters.

Financial Times a deschis ediţia europeană de joi cu acest subiect arătând că acordul este pe suma de "doar 90 de miliarde", jumătate din estimările Fondul Monetar Internaţional.

Dar chiar si asa, lucrurile nu par batute in cuie, o alta varianta fiind luata in calcul.

 

UE ar putea "aranja" un fond 940 miliarde de euro

In discutie este si fuzionarea Fondului European de Stabilitate Financiară (European Financial Stability Fund - EFSF) cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care ar trebui să înlocuaiscă EFSF de la jumătatea anului viitor, într-un fond de 940 miliarde euro.

Soluţia temporară
Fondul European de Stabilitate Financiară, cu resurse de 440 miliarde euro, a fost creat anul trecut ca soluţie temporară până la elaborarea cadrului regulatoriu care să permită introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de "bailout" permanent al zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro.

Negocierile pentru combinarea fondurilor de urgenţă pentru sprijinirea statelor cu probleme din zona euro şi renunţarea la plafonul pe cheltuielile de "bailout" au făcut progrese în această săptămână, după ce încercările de a ajunge la un consens pentru consolidarea resurselor EFSF prin leveraging financiar (efectul de pârghie) au fost respinse de Banca Centrală Europeană şi au provocat divergenţe între Germania şi Franţa, au declarat pentru Bloomberg două surse apropiate discuţiilor.

Varianta fuzionării EFSF cu Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism - ESM) ar putea câştiga susţinerea ambelor puteri dominante ale zonei euro.

Fondul European de Stabilitate Financiară, cu resurse de 440 miliarde euro, a fost creat anul trecut ca soluţie temporară până la elaborarea cadrului regulatoriu care să permită introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de "bailout" permanent al zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro. Iniţial, ESM era programat să înlocuiască EFSF la jumătatea anului 2013, însă termenul a fost devansat cu un an din cauza agravării crizei datoriilor de stat.

EFSF a consumat deja, prin plăţi sau alocări, 160 miliarde euro din fondurile de care dispune, în principal pe împrumuturi către Grecia, Portugalia şi Irlanda. Resursele de 500 miliarde euro ale ESM erau considerate suficiente când criza datoriilor de stat se rezuma la cele trei ţări. Astfel, politicienii europeni înclină tot mai mult spre fuzionarea celor două mecanisme într-un fond de 940 miliarde euro, potrivit surselor citate de Bloomberg.

 

Neintelegeri intre Paris si Berlin

Germania şi Franţa, finanţatorii programelor anticriză din zona euro, nu se înţeleg în privinţa resurselor EFSF. Franţa vrea transformarea fondului într-o bancă şi creşterea resurselor acesteia prin finanţare de la Banca Centrală Europeană, propunere respinsă de Germania.
De altfel, tensiunile dintre Franta si Germania transpar si dintr-o afirmatie facuta de cancelarul Angela Merkel, neultumita de "inflexibilitatea franceza".

"Francezii nu misca un pas", ar fi declarat Merkel intr-un cadru restrins, citata de tabloidul Bild. Informatia a fost preluata apoi de AFP, care noteaza ca Friede Springer, editorul tabloidului si conducatorul grupului Springer, este prietena cu Merkel si, de regula, are informatii bune.

Fondul de Stabilitate trebuie să poată garanta 20% din pierderile suferite de obligațiunile spaniole și italiene și să poată ajuta Franța dacă sistemul său bancar va avea nevoie de capital substanțial de la guvern. Conform unui oficial UE senior, scrie Financial Times, planul a început să se destrame din cauza fricii că Franța și-ar putea pierde ratingul de AAA (conform căruia nu există niciun risc în a împrumuta țara), ceea ce ar duce la pierderi enorme pentru toate guvernele din zona euro.

"Abilitatea FESF de a strange bani pentru salvarea finaciară a economiilor, cu o rată a dobânzii foarte mică este strâns legată de statusul de AAA al Franței și Germaniei. O declasare a statusului Franței ar putea marca colapsul întregului sistem de salvare european," mai scrie Financial Times.

 

Comisia Europeana se zbirleste la agentiile de raiting

Miercuri,19 ocombrie, agenția de rating Moody's a declasat ratingul de țară al Spaniei de la "Aa2" la "A1". "Nu a existat nicio rezolvare credibilă la atuala criză a datoriilor suverane și va dura mult până când zona euro va putea recâștiga încrederea piețelor prin prospectele sale de coeziune polică și creștere economică," argumeteaza Moody's. Tot miercuri, Standard&Poor's a taiat raingul de credit a trei banci din Italia, iar in 13 octombrie aceea si agentie a declasat raitingul pe termen lung al Spaniei cu o treapta.  Franța a fost si ea avertizată de de Moody's cu pierderea ratingului de țară, este printre cei mai vehemenți susținători ai măririii considerabile a FESF.

De astfel, Standard & Poor's avertizat ca ar putea reduce ratingurile pentru cinci state europene, inclusiv Franta, care beneficiaza de rating maxim, daca regiunea intra din nou in recesiune, iar rata datoriilor guvernamentale se majoreaza, potrivit unui raport al agentiei de evaluare financiara.

Nu au dialog, nu menționează metodologia conform căreia fac ratingul,(...) cred că avem nevoie de un tratament special atunci când o ţară tocmai a primit un pachet de ajutor financiar de la o instituție precum Fondul Monetar Internațional, de exemplu.
Michel Barnier

"Ratingurile suverane ale Frantei, Spaniei, Italiei, Irlandei si Portugaliei ar fi, cel mai probabil, coborate cu unul sau doua trepte", se arata in raportul S&P, citat de Reuters.

Reactia impotriva agentiilor de raiting  nu a intirziat sa apara, comisarul european pentru pentru piata interna, Michel Barnier, amenintind chiar ca acestea ar putea fi "interzise sau suspendate" pentru o perioada de timp.

"Anumite agenții de rating ar trebui să fie considerate ca parte a actualei crize, din cauza interpretării greșite sau exagerate a riscului de țară, spunea Michel Barnier, citat de Financial Times.

"Evaluarea datoriilor suverane are un efect de domino asupra stabilităţii financiare, care se poate clătina și mai mult din cauza unei interpretări greșite," a spus Barnier.

Comisarul pentru piață internă consideră că dialogul dintre agenția de rating și țara pe care o evaluează este necesar. "Nu au dialog, nu menționează metodologia conform căreia fac ratingul,(...) cred că avem nevoie de un tratament special atunci când o ţară tocmai a primit un pachet de ajutor financiar de la o instituție precum Fondul Monetar Internațional, de exemplu," a declarat Barnier.

Acesta a spus chiar că "am putea interzice sau suspenda agenţiile de rating, pentru o perioadă temporară, dacă credem că ele fac mai mult rău". "Dependența de agențiile de rating este depășită," a adăugat Barnier, "trebuie să ne reducem din această dependență de evaluare, sau măcar să suspendăm sau să interzicem evaluarea țărilor care se află într-un program de solidaritate ( de exemplu, Grecia, Spania, Irlanda)".

Grecia, solutii controversate si situatie ingrijoratoare

Totodată, oficialii europeni discută posibilitatea unei contribuţii mai ridicate din partea creditorilor privaţi ai Greciei la cel de-al doilea acord de finanţare externă convenit în luna iulie, in valoare de 109 miliarde euro are rolul de a permite statului elen să evite finanţarea din pieţe până la jumătatea anului 2014.

Acordul din iulie cuprinde în premieră o contribuţie "voluntară" din partea investitorilor privaţi. Băncile şi companiile de asigurări au acceptat o pierdere de 21% pe deţinerile de obligaţiuni de stat greceşti cu maturitatea până în 2020. Astfel, creditorii privaţi vor reduce datoria de stat a Greciei cu 50 miliarde euro prin preschimbarea unor obligaţiuni în titluri cu maturitatea mai îndelungată şi deprecierea unor deţineri.

Tot mai mulţi politicieni europeni şi economişti consideră însă că nivelul de 21% convenit în iulie nu este suficient, deoarece situaţia s-a înrăutăţit.

Astfel, liderii UE iau în calcul creşterea pierderilor creditorilor privaţi ai Greciei, însă sunt îngrijoraţi că măsura ar putea accentua turbulenţele de pe pieţele financiare, au arătat surse apropiate discuţiilor.

In acest context, premierul grec, Giorgios Papandreu, a reuşit să obţină, joi 20 octombrie, un vot la limită pentru a trece noul pachet de austeritate prin Parlament. Măsurile, cerute de creditorii FMI, UE şi BCE, au trecut cu 153 de voturi din 300. Măsurile se referă la concedierea a 30.000 de angajaţi din sectorul public, la noi taxe şi noi reguli care să facă piaţa muncii (atât în domeniul public, cât şi cel privat) mai flexibilă. Acesta a fost articolul care a creat cele mai multe nemulţumiri în rândul sindicatelor, deoarece presupune o angajare şi o concediere mai simplă a angajaţilor. Însă în ciuda celor două zile de grevă ce au paralizat întreaga Grecie, pachetul a fost votat.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22