Pe aceeași temă
În atenţia Excelenţei Sale, domnul Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România
Domnule Ambasador,
Am aflat cu îngrijorare despre intenţia guvernului francez de a aproba vânzarea către Rusia a unei nave de luptă din clasa Mistral şi despre disponibilitatea sa de a studia o cerere suplimentară a Moscovei, formulată recent, în vederea cumpărării a încă trei nave de acest tip. Navele Mistral nu sunt arme destinate să descurajeze un eventual atac, iar motivele pentru care Rusia doreşte să achiziţioneze aceste sisteme sofisticate, cu posibilităţi ofensive recunoscute, nu pot scăpa nimănui.
Comandantul marinei ruse, amiralul Vladimir Vîssoţki, a declarat public anul trecut, referindu-se la războiul ruso-georgian din august 2008, că „această navă ar fi permis flotei ruse din Marea Neagră să-şi îndeplinească misiunea în patruzeci de minute, în loc de douăzeci şi şase de ore“. E greu să spui mai limpede lucrurilor pe nume!
Acceptând vânzarea de armament ofensiv complex unei ţări a cărei doctrină militară consideră NATO drept una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii sale, Franţa îşi asumă o grea responsabilitate, politică şi morală. Ea încurajează, astfel, Rusia să continue pe calea nefericită, aleasă în urmă cu un deceniu - aceea a revenirii ca putere hegemonică în spaţiul ex-sovietic. Furnizându-i Rusiei o parte din mijloacele militare necesare acestei întoarceri în forţă - în ciuda lecţiilor recentului conflict din Georgia –, Franţa îşi asumă în mod deschis riscul de a contribui la o nouă degradare a securităţii ţărilor riverane Mării Negre, mai rea ca cea din 2008. Ucraina, Georgia şi Republica Moldova vor fi primele, dar nu şi singurele ţări ameninţate de aceste instrumente de intimidare reprezentate de navele Mistral integrate în flota rusă. Mai menţionăm şi faptul că cele trei ţări baltice, cu toate că sunt membre ale NATO, şi-au manifestat public preocuparea faţă de viitorul acord privind aceste nave de luptă.
Unii intelectuali francezi – Françoise Thom, André Glucksmann, Alain Finkielkraut, al căror avertisment lucid îl salutăm – au denunţat cu vigoare eventualitatea acestei periculoase tranzacţii care este, din păcate, pe cale de a se concretiza. Alăturându-ne lor, vă rugăm, domnule Ambasador, să transmiteţi autorităţilor franceze dezamăgirea şi protestul nostru.
Andrei Cornea, profesor, Univ. din Bucureşti; Florin Țurcanu, profesor, Univ. din Bucureşti; Dan Perjovschi, artist; Adrian Cioflâncă, cercetător, Inst. de Istorie „A.D. Xenopol“, Iaşi; Codruţ Constantinescu, consilier pentru afaceri europene, Prefectura Prahova; Cristian Vasile, cercetător ştiinţific, Inst. de Istorie „Nicolae Iorga“, Bucureşti; Daniela Zaharia, lector dr., Univ. din Bucureşti; Dorin Dobrincu, istoric, Inst. de Istorie „A.D. Xenopol“; Ottmar Traşcă, cercetător, Inst. de Istorie „George Bariţiu“, Cluj; Ion Vianu, scriitor; Ovidiu Pecican, profesor, Univ. „Babeş-Bolyai“, Cluj; Norman Manea, scriitor; Luciana Alexandra Ghica, politolog, Facultatea de Ştiinţe Politice, Univ. din Bucureşti; Ecaterina Lung, profesor, Univ. din Bucureşti; Arcadie Bodale, arhivist şi paleograf, Arhivele Naţionale ale României, Iaşi; Michael Shafir, profesor, Univ. „Babeş-Bolyai“; Anca Oroveanu, profesor, Univ. Naţională de Arte, Bucureşti, director ştiinţific, Colegiul Noua Europă - Institut de studii avansate; Sorin Ilieşiu, conferenţiar, Univ. Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Bucureşti; Costea Munteanu, profesor, Academia de Studii Economice, Bucureşti; Zoe Petre, profesor, Facultatea de Istorie, Univ. din Bucureşti; Radu Pavel Gheo, scriitor; Liviu Antonesei, profesor, Univ. „Al. I. Cuza“; Dragoş Vaida, profesor, Univ. din Bucureşti; Dumitru Sandu, profesor, Univ. din Bucureşti; Mihaela Irimia, profesor, Director of Studies, British Cultural Studies Centre; Dragoş Vaida, profesor, Univ. din Bucureşti; Damiana Otoiu, asistent, Univ. din Bucureşti; Vasile Docea, doctor în istorie, conferenţiar, Univ. de Vest, Timişoara; Sorin Alexandrescu, profesor, Univ. din Amsterdam şi Univ. din Bucureşti; Smaranda Enache, copreşedinte, Liga Pro Europa; Alexandru Barnea, profesor, Univ. din Bucureşti; Ovidiu Cristea, cercetător, Inst. de Istorie „Nicolae Iorga“; Alexandru Călinescu, profesor, Univ. „Al.I. Cuza“; Ionela Băluţă, conferenţiar, Univ. din Bucureşti; Mihaela Grancea, profesor, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, Univ. „Lucian Blaga“, Sibiu; Smaranda Vultur, conferenţiar dr., Univ. de Vest, Timişoara; Virgiliu Ţârău, conferenţiar, Univ. „Babeş-Bolyai“; Liviu Ţârău, lector dr., Univ. „Babeş-Bolyai“; Alin Ciupală, conferenţiar, Univ. din Bucureşti; Carol Căpiţă, lector dr., Univ. din Bucureşti; Rudolf Dinu, conferenţiar, Univ. din Bucureşti; Bogdan Antoniu, lector dr., Univ. din Bucureşti; Valer Moga, conferenţiar, Univ. „1 Decembrie 1918“, Alba Iulia; Stelian Mândruţ, cercetător, Inst. de Istorie „George Bariţiu“; Alexandru Matei, lector dr., Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Univ. „Spiru Haret“, Bucureşti.
