Pe aceeași temă
Freedom House Romania, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social si Centrul Roman pentru Politici Europene condamna public decizia Consiliului National al Audiovizualului de a sanctiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizăm asupra incercarilor repetate de a reduce la tacere jurnalistii romani cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezinta o incălcare a libertatii de exprimare ai o incercare de intimidare a presei.
Semnatarii acestui demers doresc să condamne public decizia Consiliului Național al Audiovizualului de a sancționa cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizăm asupra încercărilor repetate de a reduce la tăcere jurnaliștii români cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintă o încălcare a libertății de exprimare și o încercare de intimidare a presei.
Postul B1TV a fost sancționat de CNA pentru că jurnalistul Robert Turcescu, în două ediții ale emisiunii pe care o moderează („Sub semnul întrebării”, 13 și 25 decembrie 2013) a calificat modificarea Codului Penal de către Camera Deputaților drept o „lovitură puternică aplicată statului de drept” și a spus că „parlamentarii au pus la cale practic o lovitură de stat, au amputat Codul Penal ridicându-se deasupra legilor.”
Modificarea Codului Penal la care se referea jurnalistul s-a petrecut peste noapte, fără vreo consultare, și a vizat practic dezincriminarea corupției și a conflictului de interese în cazul politicienilor. Evenimentul din 10 decembrie 2013 și-a căpătat renumele de „marțea neagră” a democrației românești.
Ambasada SUA la București a comunicat că votul dat în Camera Deputaților e „un pas înapoi pentru România” deoarece încalcă “un principiu de bază al democrației – că toți oamenii sunt egali în fața legii.” Comentând această reacție, Robert Turcescu a opinat și că „niște demenți dau foc la țară și trebuie să vină pompierul de serviciu de la Ambasada Statelor Unite.”
Presa străină a relatat că „Romanian MPs decriminalise political corruption” și a descris reacția publică: „Public fury over MPs’ immunity from corruption investigations”. Evenimentul a adus din nou pe agenda bilaterală România-SUA problema statului de drept, Victoria Nuland – asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice din Departamentul de Stat – venind la București pentru a discuta această temă cu oficialii români.
Modificarea Codului Penal a fost contestată la Curtea Constituțională de 92 dintre cei 111 judecători ai Curții Supreme, o acțiune de o amploare fără precedent în istoria recentă.
Curtea Constituțională a decis în cele din urmă, în unanimitate, că modificările încălcau legea fundamentală: „În condițiile în care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care deține o demnitate sau o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile (...), să-și exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului, restrângerea sferei de incidență a normei de incriminare a conflictului de interese generează importante probleme de neconstituționalitate. (...) Curtea constată că statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalității în drepturi (...) din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Parlamentul României a primit din partea organizației jurnaliștilor de investigație Organized Crime Corruption Reporting Project „distincția” - „Personalitatea anului 2013” acordată anual promotorilor corupției și crimei organizate în lume.
În acest context, considerăm că opiniile jurnalistului Robert Turcescu au fost pe măsura gravității faptelor despre care făcea vorbire, iar sancționarea lor atât de dură de către CNA este o reprimare a libertății de exprimare.
Reacția disproporționată a CNA este cu atât mai gravă cu cât aceeași instituție a sancționat în aceeași zi cu doar 50.000 de lei postul pro-guvernamental Antena 3 pentru linșajele mediatice împotriva unor jurnaliști care critică puterea. Presiunilor făcute de posturile pro-guvernamentale asupra unor ziariști critici li se adaugă astfel deciziile unei instituții publice.
Practic, CNA a transformat într-un „delict de opinie” o opinie legitimă privind modificarea Codului Penal în interesul politicienilor. Iar această opinie împărtășită de o mare parte a societății a ajuns să fie sancționată mai dur decât atacuri la persoană care aduc gravă atingere demnității umane practicate în mod curent de televiziuni pro-guvernametale.
Încercările de intimidare a jurnaliștilor și presei folosind instituții publice pot duce la inhibarea și cenzurarea opiniilor, cu consecințe nefaste asupra controlului public asupra acțiunii guvernamentale. „O presă liberă este esenţială pentru calitatea şi integritatea democraţiei, o presă liberă le permite cetăţenilor dintr-o ţară să înţeleagă într-un mod transparent ce fac aleşii”, a spus recent Victoria Nuland.
Dreptul românilor la o informare corectă, la opinii diverse și la standarde acceptabile de limbaj în spațiul public este și așa viciat de faptul că multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre aceștia au și probleme în justiție, ori un trecut strâns legat de dictatura comunistă, și se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-și discredita adversarii, pentru a intimida jurnaliști, oficiali și magistrați.
De altfel, Secretarul de Stat John Kerry descria recent, la Munchen, această „tendință îngrijorătoare în prea multe părți ale Europei Centrale și de Est. Aspirațiile cetățenilor sunt din nou călcate în picioare de interese oligarhice, corupte, interese care se folosesc de bani pentru a înnăbuși opozitia și protestele, pentru a cumpăra politicieni și mass-media, și pentru a slăbi independența justiției și drepturile organizațiilor neguvernamentale."
Astfel de derapaje care duc la restrângerea libertății de exprimare ori la afectarea gravă a demnității umane trebuie monitorizate și criticate public pentru a asigura dreptul românilor la informare corectă și pluralism de opinii. În acest sens, o inițiativă în favoarea respectării deontologiei a produs recent o solidarizare a 600 de ziariști și publiciști din țară si diaspora.
Cerem întregii clase politice din România să se abțină de la a mai face presiuni asupra jurnaliștilor pentru ca aceștia să poată informa în continuare opinia publică.
Apelăm și la forurile internaționale să monitorizeze România pentru a se asigura că libertatea presei și libertatea de exprimare sunt respectate.
Nu în ultimul rând, ne adresăm românilor, din țară ori din diaspora, să se solidarizeze cu noi în acest demers de susținere a presei libere și de apărare a libertății de exprimare.
11 februarie 2014
Freedom House România
Expert Forum
Grupul pentru Dialog Social
Centrul Român pentru Politici Europene
Asociatia Centrul de Investigatii Media
Cei care vor să susţină protestul pot folosi formularul pentru comentarii de mai jos, astfel: introduceti numele şi prenumele in casuta pentru nume, e-mailul in casuta pentru e-mail, iar in casuta COMENTARIU functia sau profesia si locul de munca. Va multumim! Nu sunt valabile semnaturile cu nickname!
