Mai multă transparenţă (Afaceri şi societate)

Bogdan Diaconu 21.09.2010

De același autor

Pentru prevenirea riscurilor sociale şi de mediu şi pentru o dezvoltare pe termen lung, în acord cu interesele comunităţilor, este nevoie de mai multă transparenţă în mediile de afaceri. O idee tot mai larg susţinută pe pieţele occidentale, dar aproape total ignorată de mediul românesc de afaceri.

În Planul de reformă pentru restabilirea încrederii în mediul de afaceri şi în sistemul financiar global, publicat în martie 2009, organizaţia Caux Round Table (CRT) denunţa politicile iresponsabile de guvernare corporatistă şi, în special, ignorarea de către companii a principiilor managementului responsabil al riscurilor. Acestea erau considerate două dintre principalele cauze ale crizei financiare. Pentru prevenirea unor viitoare astfel de crize, susţinea CRT, „consiliile directoare ale companiilor trebuie să facă publice în rapoartele anuale toate riscurile şi incertitudinile privitoare la dezvoltarea pe termen lung şi să ofere informaţiile necesare privind performanţa şi sustenabilitatea organizaţiilor“.

Recent, apelurile la transparenţă în politicile corporatiste au devenit tot mai numeroase. Organizaţii internaţionale, precum Acordul Global al Naţiunilor Unite (UNGC), International Organization for Standardization (ISO) ori Global Reporting Initiative (GRI), au lansat programe de o amploare fără precedent pentru promovarea în mediile de afaceri a unor instrumente standardizate, care să asigure un grad mai mare de transparenţă în ceea ce ţine de managementul riscurilor şi sustenabilitatea companiilor.

Astfel, pe 7 iulie 2010, GRI şi The Carbon Disclosure Project (CDP) au anunţat începutul unei colaborări menite să realizeze o mai bună corespondenţă între instrumentele lor de evaluare a sustenabilităţii. Premisa acestui proiect este aceea că devine din ce în ce mai important ca organizaţiile din întreaga lume să îşi asume un grad mai mare de transparenţă în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi să îşi raporteze performanţa de mediu conform unor indicatori standardizaţi.

Conform GRI, raportarea performanţei sociale şi de mediu a companiilor este la fel de necesară şi trebuie să devină o practică la fel de obişnuită precum raportarea financiară.

În 2009, peste 1.300 de organizaţii din 64 de ţări au publicat rapoarte de sustenabilitate bazate pe metodologia de raportare integrată propusă de GRI, în vreme ce 2.500 de organizaţii şi-au făcut publice rapoarte realizate conform metodologiei CDP de evaluare a impactului asupra schimbării climei.

De asemenea, pe 2 august 2010, Accounting for Sustainability Project (A4S), aflată sub patronajul prinţului de Wales, şi GRI au anunţat alcătuirea unui Comitet Internaţional pentru Raportare Integrată (IIRC). „Lumea nu s-a confruntat niciodată cu provocări mai mari: consumul abuziv de resurse naturale limitate, schimbarea climaterică şi nevoia de a oferi apă potabilă, hrană şi standarde mai bune de viaţă unei populaţii în continuă creştere. Este necesar ca deciziile ce trebuie luate pentru a răspunde acestor probleme să fie bazate pe informaţii clare şi cuprinzătoare“, arată susţinătorii acestei iniţiative, pledând pentru raportarea integrată.

Astfel, IIRC îşi propune „să creeze un cadru acceptat la nivel global pentru evaluarea şi raportarea în domeniul sustenabilităţii: un cadru care să pună laolaltă informaţii referitoare la guvernarea corporatistă şi performanţa financiară, de mediu şi socială“. Se doreşte ca un astfel de cadru „integrat“ să permită culegerea şi raportarea acestor informaţii într-o formă clară şi concisă, într-un mod consecvent, care să permită realizarea de comparaţii. În momentul acesta, arată Sir David Tweedie, preşedinte al International Accounting Standards Board, „este bine înţeleasă şi acceptată necesitatea unor standarde de raportare financiară general acceptate la nivel global. Este corect să aplicăm şi altor aspecte ale raportării corporatiste aceeaşi cerinţă a standardizării la nivel global. Iar această iniţiativă reprezintă un pas important către acest obiectiv“.

Un astfel de instrument integrat de evaluare şi raportare este necesar atât companiilor, cât şi celorlalte grupuri cointeresate cu care interacţionează acestea: de la clienţi, angajaţi şi comunităţi, până la furnizori, creditori sau parteneri de afaceri. „Scopul IIRC nu este de a împovăra şi mai mult companiile şi celelalte organizaţii cu sarcina raportărilor, ci de a le ajuta, atât pe acestea, cât şi grupurile lor cointeresate, să ia decizii mai bune de alocare a resurselor. Avem cu toţii interesul de a trăi într-o societate sustenabilă. În sine, raportarea integrată nu asigură sustenabilitate, însă ea este un instrument puternic ce ne poate ajuta să luăm decizii mai bune cu privire la resursele pe care le consumăm şi la vieţile celorlalţi“, consideră Ian Ball, director executiv al Federaţiei Internaţionale a Contabililor.

Raportarea integrată, explică Mervyn King, preşedinte GRI, oferă companiilor un instrument util pentru „a-şi administra în mod strategic operaţiunile, brandul şi reputaţia în relaţiile cu grupurile lor cointeresate“ şi necesar pentru prevenirea „oricăror riscuri ce pot compromite dezvoltarea lor pe termen lung“. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22