Pe aceeași temă
Ieșirea liberalilor din USL pare să le fi fost fatală dacă analizezi sondajele de opinie. Cam toate dau o pierdere maximă de 6 procente, de la peste 20% în ianuarie la 15% în mai. Dinspre PNL vin însă mesaje încurajatoare: scorul va fi peste 20%, iar Crin Antonescu nu va trebui să-și dea demisia din fruntea partidului, așa cum a promis. Miza este deci enormă și pe mai multe planuri. În primul rând, Antonescu își joacă nu doar poziția de șef al PNL, ci și pe cea de candidat la prezidențiale. Altfel spus, își joacă chiar viitorul politic. Deși controlează bine partidul, dovadă că a reușit să împiedice hemoragia în momentul ruperii USL și a trădării lui Tăriceanu plecat cu misiune la PSD, Antonescu ar putea să fie măturat de nemulțumirea generată de un rezultat prost. Refacerea USL, vânturată sistematic de Ponta și Tăriceanu, ar putea să sune mult mai atrăgător pentru armata de directori și funcționari rămasă până acum în posturi, dar căreia îi va fi clar că i-a sunat ceasul, în situația în care ea nu se va produce. Scenariul este însă puțin probabil. Antonescu și liderii din jurul său au avut grijă să împingă atacurile la adresa lui Ponta și a PSD la extrem, până în punctul în care o împăcare ar deveni problematică. Dar mult mai important, PNL are în manșetă asul numit Johannis, candidatul la prezidențiale cu șansele cele mai mari într-un tur doi cu Ponta. Rocada Antonescu-Johannis, deși negată de cei doi, se profilează a fi soluția pentru ieșirea PNL dintr-o criză a scorurilor proaste, dar și pentru salvarea lui Antonescu personal. Desigur, un rezultat de 20% l-ar revalida pe Antonescu ca lider și candidat și ar închide definitiv subiectul USL.
În al doilea rând, este vorba de poziționarea partidului în raport cu celelalte forțe de opoziție. Campania i-a pus în fundal pe „eurocampionii“ partidului, dintre care oricum nu s-a detașat niciunul de forță, desfășurându-se pe frontul războiului cu PSD și Ponta și mai puțin pe cel al cuceririi electoratului de dreapta, atât de necesar în cursa prezidențialelor. Cu toate șarjele oratorice împotriva fostului camarad din USL, Antonescu a ratat șansa de a deveni, dacă nu liderul opoziției, măcar principala ei voce. Motivul: a fost acoperit mediatic de războiul Ponta-Băsescu și nu s-a delimitat de evenimentele din vara lui 2012, ceea ce a făcut ca mesajul anti-PSD să fie necredibil. Lucru valabil și pentru Johannis.
Șansele ca PNL să fie totuși vioara întâi pe „dreapta“ sunt destul de mari, indiferent de numărul de procente care îl vor despărți de PDL și PMP. E puțin probabil ca PNL să se așeze la masa negocierilor, pentru că, în oricare dintre situații, scor peste 20% - candidat Antonescu, scor în jur de 16% - candidat Johannis, este avantajat. Atuul candidatului cel mai bine plasat în turul doi în lupta cu Ponta este unul determinant și PNL nu va renunța să joace această carte. Profitând de fărămițarea celorlalte partide de opoziție și lipsa unui candidat comun cu șanse reale, Antonescu a lansat semnalul coagulării unui front anti-PSD încă din primul tur, evident, un jurul PNL. Acest scenariu depinde însă de scorurile PDL și PMP și de modul cum se vor rezolva disensiunile dintre ele. Deși Antonescu pare că și-a ratat cariera de lider și candidat, iar situația PNL nu este dintre cele mai roze, partidul rămâne fără discuție în jocul mare, fie și măcar pentru faptul că nu poate fi ignorat în niciunul dintre scenariile prezidențialelor.