Variantele PDL. Sinucidere sau reînviere?

Andreea Pora 19.03.2013

De același autor

Blaga, Udrea sau Macovei? Care va fi soarta PDL în fiecare dintre variante? Mai poate juca Traian Băsescu vreun rol?

Refuzând să-şi depună mandatul după pierderea alegerilor, Vasile Blaga a împuşcat doi iepuri din­tr-un foc: a carotat analiza ca­u­zelor şi con­se­cin­ţelor dezastrului din toamnă şi şi-a arondat or­gani­za­rea Convenţiei Na­ţionale. Sub pre­textul vizitelor în filiale, Blaga a fu­rat startul cam­pa­niei, şi-a pus fi­delii în Comitetul de organizare şi a declanşat cruciada antibăsistă.

Sem­nalele neregulilor abundă: de­legaţii nu sunt cunoscuţi ce­lor­lalţi competitori, listele se schi­m­bă peste noapte în funcţie de op­ţiuni, ameninţările cu excluderea sau marginalizarea indezirabililor sunt la ordinea zilei. Altfel spus, Blaga a jucat urât de la bun în­ce­put. Atât tabăra reformiştilor, cât şi Elena Udrea vorbesc răspicat despre incorectitudine, atrăgând atenţia asupra riscului sciziunii.

PDL nu doar că este inexistent ca partid de opoziţie, ratând toate te­mele majore de atac la gu­ver­narea USL, dar lansează cântece de sirenă aproape disperate către PNL. Dezertarea lui Stănişoară a dat semnalul unui şir de de­cla­raţii, inclusiv din partea lui Bla­ga, despre refacerea dreptei sub semnul PNL-PDL, vorbindu-se in­clusiv de fuziune. Strategia în­cepe să prindă contur. Pentru elec­toratul PDL, mesajul este în­să bulversant. În acest context ge­neral, viitorul PDL nu sună bine în orice variantă.

 

Varianta 1: Blaga, pupat Piaţa Independenţii?

În mod evident, şansele cele mai mari de câştig le are Vasile Blaga. În acest scenariu vor conta însă două lucruri: dimensiunea ne­regulilor şi scorul pe care îl vor obţine Udrea şi Macovei, mai ales dacă se ajunge la un tur doi. Se anunţă răfuieli la scenă des­chisă. O lovitură de teatru, cum ar fi boicotul Convenţiei prin re­tra­gerea Elenei Udrea, este puţin probabilă, deşi se vorbeşte despre ea. Udrea are interesul să-şi cu­an­tifice susţinerea de care se bu­cură, singura certitudine fiind vo­turile, în perspectiva unor vii­toare mişcări.

Teoretic, un scor bun al lui Udrea îl va obliga pe Blaga să încerce s-o atra­gă în Biroul Per­ma­nent. În cele do­uă săptămâni dintre Convenţie şi Con­siliul Naţional (o pre­mieră!) se vor purta negocieri săl­batice şi moneda de schimb va fi ameninţarea cu ruperea par­ti­du­lui. La fel, se va încerca coop­ta­rea reformiştilor, exerciţiu de ima­gine cu priză la public şi pen­tru a nu da semnalul că partidul este ostil oricărei reforme. Nu es­te exclus ca cele două tabere să ac­cepte, situaţie în care se va ajun­ge la un pupat Piaţa In­de­pendenţii de zile mari.

De ce ar merge însă Blaga pe for­mula cooptării la conducerea PDL a celor care l-au atacat în ul­tima perioadă şi care vor pune beţe-n roate atât strategiei antibăsescu, cât şi celei de apropiere de PNL? N-are sens. Cu Udrea şi re­for­miştii în coastă, Blaga & comp. îşi va vedea taxate orice tentative de a bate palma cu PNL, fie ele doar sub forma declaraţiilor de amor sau a dezertărilor in­di­vi­duale. Mai mult, o formulă de „larg compromis“ va obliga PDL măcar să mimeze opoziţia şi să înceapă demersurile pentru gă­si­rea propriului candidat la pre­zi­denţiale, ipoteză care va şubrezi viitoarele negocieri cu PNL. Asta nu înseamnă însă că strategia va putea fi blocată la infinit. Este va­rianta care ar ţine în viaţă PDL, sub aparate, în comă indusă.

Mai logic ar fi ca Blaga să-i mar­ginalizeze pe adversari pentru a avea cale liberă în aplicarea stra­tegiei pro-PNL. În această for­mulă, destinul PDL ca partid de sine stătător este pecetluit. Fu­ziunea cu PNL sau chiar o alianţă de tip D.A., după cum se con­tu­rează strategia echipei Blaga, ar echivala cu dispariţia PDL. În pers­pectiva ruperii USL - înainte sau după prezidenţialele din 2014 -, dreapta va fi confiscată de PNL. Din punct de vedere electoral, tradiţionala amnezie şi lipsa unei alternative vor juca un rol de­ter­minant, stratagema putând avea totuşi succes.

 

Sondaj: PDL - 14%
Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda cotidianului Adevărul, la sfârşitul lui februarie, arată că PDL este cotat cu 14,1%, în timp ce USL ar atinge, în alianţă, 63,5%. Separat, PNL-PC strânge 23,5% din opţiuni, iar PSD-UNPR 40%. Se vede nu doar că PDL este în picaj, prin comparaţie cu rezultatul de la alegeri, dar şi că PNL are nevoie de aliaţi pentru a se apropia de scorul PSD. O alianţă PNL-PDL capătă sens.

Varianta 2: Udrea, vioara întâi

Dacă Elena Udrea câştigă şefia PDL, eventual cu voturile gru­pă­rii reformiste, puţin probabil ca Blaga să se regăsească în con­du­cere. Evident, se vor trage sfori şi probabil abila Udrea va cum­păra cu funcţii fidelitatea unora dintre adepţii adversarului său. To­tuşi, va rupe Blaga partidul? De­pinde. Deşi acum spune că nu, în calcul vor intra scorul obţinut la Convenţie şi ofertele făcute de PNL. Este de aşteptat fie un val de migraţii, fie chiar o trădare în bloc a unor filiale şi nume so­nore. Nu este de neglijat nici ipo­teza ca Blaga şi adepţii să bată acum în retragere, mulţumindu-se cu postura de simpli membri, pentru ca la momentul-cheie să rupă partidul, aliindu-se cu PNL.

Cu Elena Udrea la timonă, PDL îşi va menţine linia probăsistă, va fi pregătit să-l primească după 2014 cu bra­ţele deschise pe fostul pre­şe­dinte şi va face o opo­ziţie agresivă la PNL. Întrebarea de­licată este însă cum se va po­ziţiona faţă de PSD şi Ponta, cei de care Băsescu are nevoie pen­tru a se menţine la Cotroceni şi care sunt percepuţi de cancelarii şi unii analişti drept mai frec­ventabili decât PNL şi Antonescu? Rămâne un semn de întrebare de ce Ponta nu a dat-o pe mâna pro­curorilor pe Udrea, aşa cum se jura în campanie, pentru „ho­ţi­ile“ de la minister. Din punct de vedere al electoratului însă, nici formula Udrea nu este o so­luţie mobilizatoare şi tocmai din acest motiv are nevoie de re­for­mişti ca de aer. Oricum, va fi tot un com­promis, dar măcar PDL nu se va dizolva într-un amalgam liberal.

Dacă însă Udrea pierde şefia PDL, atunci, într-adevăr, lucrurile se complică. Logica politică spune că, mai devreme sau mai târziu, va rupe partidul, altfel implicarea lui Traian Băsescu în favoarea sa nu-şi are rostul. Dincolo de rolul care i s-a trasat, acela de a cons­trui un vehicul politic pentru preşedinte, joacă determinant şi propriile ambiţii.

Ce şanse are însă o facţiune Udrea? Depinde în primul rând de câte filiale ar reuşi să des­prindă, deci de dimensiunea in­frastructurii. În al doilea, de miş­cările făcute de PDL-Blaga şi PNL. Paradoxal, facţiunea Udrea va în­tări PNL, aşa cum, pe termen lung, s-a în­tâmplat şi după în­cercarea de des­tructurare a li­be­ralilor din 2006. Şansele elec­to­rale par mici, Udrea va fi mereu per­cepută drept ma­rioneta pre­şedintelui, care, la rândul său, e uzat electoral după 8 ani de man­dat.

 

Udrea şi reformiştii
„Prin moţiunea Reformiştii suntem poziţionaţi în raport cu preşedintele Băsescu la fel cum e poziţionată Udrea, în vreme ce Blaga a asumat adversitatea faţă de Băsescu. Blaga lasă să se înţeleagă că miza Convenţiei este excluderea lui Băsescu din viaţa noastră politică, şi atunci sigur că se produce această apropiere implicită. Nici noi, nici Udrea nu ne propunem să ne răfuim cu Băsescu“
(Cristian Preda - revista 22).

Varianta 3: Reformiştii. Toţi sau doar unul?

E cea mai puţin probabilă, dar singura de natură să reformeze PDL, să-l transforme în veritabil partid de opoziţie şi să re­mo­bi­lizeze electoratul. Reformiştii au însă ceva şanse doar cu voturile taberei Udrea, pentru care ar fi însă nevoie de un accident major sau de intervenţia lui Băsescu.

Situaţia nu va fi deloc simplă, re­formiştii nu s-ar putea dispensa de susţinătorii niciuneia dintre taberele adverse şi ar fi la mâna baronilor. Ar fi obligaţi să coop­teze la coonducere măcar o parte a adversarilor, ceea ce ar pune sub semnul întrebării chiar pro­gramul moţiunii. Altfel spus, în­săşi Macovei va fi forţată, cel pu­ţin pe termen scurt, să ascundă ţepele integrităţii în debaralele din Modrogan. Există şi în aceas­tă situaţie riscul ruperii parti­dului de către aripa Blaga, cu ar­gumentaţia expusă deja. PDL va face însă opoziţie şi la PSD, şi la PNL, va adopta linia intransigentă a lui Macovei şi îşi va recrea identitatea. Ar putea deveni al­ternativa şi ar bloca confiscarea dreptei de către PNL, chiar dacă aripa Blaga ar migra într-acolo.

În formula în care reformiştii pierd şi PDL alunecă spre PNL sau PSD, s-ar putea pune pro­blema plecării. Nu e clar dacă va fi o opţiune de grup, mai degrabă nu, sau individuală. La fel, în si­tuaţia în care Udrea rupe par­ti­dul, reformiştii, în special Ma­co­vei, vor avea o mare problemă.

Oricum, acceptarea unui com­pro­mis peste limitele de până în ale­gerile din 2012, când s-a pus doar problema integrităţii, nu şi a co­la­boraţionismului, i-ar putea de­cre­dibiliza complet. În plus, să nu ui­tăm că aşteptările unei părţi a elec­toratului merg în direcţia unei for­maţiuni noi sau măcar reşapate din ceea ce există în afara PDL.

 

Băsescu şi greşeala numită Udrea

Ştim că se va întoarce în politică, nu în PDL-Blaga. Pentru as­ta a susţinut-o pe Udrea, în de­tri­men­tul Monicăi Macovei. Se pare că nu mai are încredere decât în Udrea. Se conturează a fi cea de-a doua greşeală majoră a pre­şe­dintelui, după cea din 2006, când a încercat să rupă PNL, care, ia­tă, acum are şanse să-i ia şi par­tidul. O greşeală, pentru că, ac­ceptă sau nu, Udrea nu va fi ni­ciodată o alternativă pentru elec­toratul care a părăsit PDL. Care l-a părăsit şi pe el. Adică, exact pentru fostul electorat băsist. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22