De același autor
Doi magistrați, un procuror-șef adjunct al Parchetului General și un judecător, precum și doi jurnaliști de investigație s-au întâlnit într-o joi la un restaurant din București pentru a sărbători ziua de naștere a celui dintâi. Această reuniune este, prin definiție, un eveniment privat și, ca atare, nu ar trebui să fie subiect de articol de presă. Ceea ce îl face de interes public este faptul că tuspatru au fost urmăriți, filmați și ascultați de un grup format, se pare, din cinci persoane și că înregistrările au fost difuzate de următoarele posturi de televiziune și publicații: România TV, Antena 3, Gândul, Evenimentul Zilei, România liberă, luju.ro, plus vreo câteva mai obscure. Aceste nume înseamnă, de fapt, Sebastian Ghiță, dat în urmărire, fugit la Belgrad, Dan Voiculescu, condamnat penal la zece ani închisoare, Radu Budeanu, cercetat de DNA pentru trafic de influență și spălare de bani în favoarea Elenei Udrea, Dan Andronic, cercetat de DNA în aceeași speță, Alexander Adamescu, fugit la Londra, plus cel mai toxic și mai agresiv website de propagandă anti justiție, practic vocea infractorilor.
Când avem de-a face cu o asemenea coaliție de suspecți penal, condamnați, fugari de justiție și mass-media asociate, este firesc să te întrebi, pe de o parte, cum este posibil ca cetățeni români care participă la o reuniune privată să fie urmăriți, înregistrați și „demascați” public, iar, pe de alta, ce înseamnă toate astea?
Informațiile disponibile până acum par să sugereze că nu este vorba despre o operațiune a serviciilor secrete, ci despre una privată. Nu spun că nu este posibil să fie implicați și ofițeri activi, dar creierul acesteia pare să fie privat. Ceea ce înseamnă că avem de-a face cu un fel de serviciu secret privat care spionează magistrați și jurnaliști în mod ilegal. Cel mai cunoscut exemplu de serviciu secret privat care a acționat în România este cazul Black Cube, compania israeliană de intelligence, care a desfășurat două operațiuni pe teritoriul țării și în afară. Prima, în 2015, când, în baza unui contract în valoare de 600.000 de lire sterline cu Nova Group, concernul controlat de Dan și Alexander Adamescu, a încercat să decredibilizeze DNA și să facă din Dan Adamescu o victimă a „sistemului” cu scopul de a-l scăpa pe acesta de închisoare. A doua, în 2016, când, în baza unui contract în valoare de 900.000 de lire semnat cu fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, a spionat-o pe fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi. Cum Dragomir nu avea acești bani, procurorii cred că este vorba de un „pool” anti-Kovesi la care au participat oameni de afaceri cu probleme penale și, posibil, oameni politici. După episodul Black Cube practica serviciilor secrete private care urmăresc ilegal cetățeni români pare să fi proliferat. În octombrie 2016, Codruța Kovesi a declarat că procurorii DNA sunt urmăriți de astfel de entități, dar, după scandalul care o privea, nici DIICOT, nici Parchetul General nu au investigat fenomenul. Situația este cu atât mai tenebroasă cu cât SRI transmite de mai multă vreme avertismente privind firmele private de investigații care încalcă dreptul la viața privată al cetățenilor, multe din acestea fiind înființate chiar de foști agenți ai serviciilor secrete.
Cazul Black Cube și cazul jurnaliștilor și magistraților filați nu par să fie deloc excepționale, ci doar publice. În ultimul caz, procurorul militar Bogdan Pîrlog a declarat că există suspiciunea că ar fi fost implicați militari în această operațiune, dar, cu toate acestea, procurorul general Gabriela Scutea a cerut predarea „de îndată” a dosarului. Dacă doamna Scutea știe de undeva că nu e vorba decât de o operațiune de tip „paparazzi”, realizată de oamenii lui Ghiță și/sau ai lui Budeanu, atunci cererea de predare ar avea o noimă. Dar dacă nu știe? În orice caz, toată povestea ar trebui să fie un scandal național. De ani la rând, mass-media sus-amintite ne bombardează cu știri scandaloase despre cum spionează SRI toată populația României. Dar când actul de spionaj este realizat de firme private, atunci înregistrările sunt făcute publice triumfal și fără nicio rușine. E cazul ca o unitate de parchet, indiferent care, să investigheze serios și această practică ilegală răspândită.
Legat de semnificația acestui spectacol public indecent, ideea la care s-au oprit toți cei care au făcut publice înregistrările este că ele demonstrează existența unei cabale magistrați-jurnaliști care ar fi conspirat să împiedice printr-o campanie de presă numirea în funcție a Gabrielei Scutea la Parchetul General și a Giorgianei Hosu la conducerea DIICOT. Știm deja că cele două au fost numite în pofida avizului negativ al secției de procurori a CSM, deci trebuie că n-a fost cine știe ce conspirație. Atunci, de ce această nouă mobilizare a penalilor? Cine le apără interesele din fruntea unui parchet?
Oricum ar fi, povestea seamănă șocant cu altă „demascare” petrecută în 2017, când, de nicăieri, a apărut în spațiul public o fotografie în care erau prezenți jurnaliști și magistrați la un seminar organizat de Freedom House România. Personajul vizat era procuroarea Alexandra Lăncrănjan, care instrumentează dosarul Tel Drum. Și atunci, mai multe publicații, printre care și Sputnik, au lansat ideea că fotografia dovedește că Alexandra Lăncrănjan ar fi fost apropiată „cercurilor sorosiste” și că, prin urmare, dosarul Tel Drum ar fi fost cumva „fabricat” de George Soros împotriva lui Dragnea.
O intoxicare și o tentativă de presiune la fel de lipsită de credibilitate cum este conspirația jurnaliștilor și magistraților. Și la fel de penală. //
