De la "ceausescu" la "muzeul RSR"

"Locul de ruga si vesnica recunostinta, ce vine sa cinsteasca memoria eroilor martiri ai neamului romanesc carora noi azi le cerem iertare pentru pacatul de osanda nedreapta" - acestea sunt cuvintele înscrise pe un soi de altar improvizat în memoria sotilor Ceausescu. "Altarul" e plasat în mijlocul unui parc numit "Gradina Maicii Domnului". La randul ei, gradina face parte dintr-un ansamblu mai vast care cuprinde un hotel si un strand, ansamblul fiind intitulat Muzeul RSR. Locul care gazduieste acest inedit muzeu este comuna Podari, aflata la 10 minute de Craiova. E vorba de un spatiu de recreere. Pentru a te odihni în mijlocul acestei (re)creatii postcomuniste, trebuie sa platesti 50 de mii de lei. Detaliile peisagistice sunt si mai tulburatoare: parcul este, de pilda, populat cu statui. Daca fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, si-a legat numele de un grup statuar în care Avram Iancu e înconjurat de tulnicarese, Gradina de la Podari cultiva o serie mai ampla de figuri. La intrare, pe dreapta, te întampina un bust al lui Mihai Viteazul. In stanga, un sir de statui, deschis de… Amza Pellea, este completat cu trei busturi care-i reprezinta pe Vlad Tepes, pe Constantin Brancoveanu si pe Nicolae Iorga. In interiorul gradinii, stau alaturi Tudor Vladimirescu, Nicolae Ceausescu si Ion Antonescu. Cel din urma se bucura, la fel ca si Ceausescu, de o atentie speciala. Pe postamentul statuii sale sunt reproduse ordinul de trecere a Prutului si, respectiv, sentinta de condamnare la moarte a dictatorului. In preajma, pe un copac, efigii cu regii Ferdinand si Carol. Pe pajistea bine îngrijita sunt asezate unelte si masini agricole, figuri de animale si manechine de tarani si taranci lucrand. Steagurile tricolore flutura pe alei. Din difuzoare se aude muzica preluata de la radiourile locale.

Patronul locului e Dinel Staicu. Proprietar a patru echipe de fotbal - Universitatea Craiova, Extensiv, F.C. Craiova si C.S.M. Resita -, Dinel Staicu a devenit în primavara aceasta si politician: el a fost candidat al Fortei Democrate la Primaria Craiovei, retragandu-se apoi în favoarea unei alte celebritati locale, fostul primar Vasile Bulucea. Sa ne amintim ca acum 15 ani, în semn de dispret fata de "odiosul dictator si sinistra sa sotie", primele gazete ale Revolutiei refuzau sa mai scrie numele Ceausescu cu majuscula. Petre Roman era atunci prim-ministru. Acum, Roman a acceptat în partidul pe care l-a creat dupa plecarea din PD un personaj care cultiva memoria sotilor Ceausescu în Muzeul RSR de la Podari. În treacat fie spus, Staicu si Bulucea au fost mai coerenti decat seful Fortei Democrate: a doua zi dupa esecul din alegerile locale, cei doi au parasit corabia lui Roman. Utilizarea figurilor istorice în parcurile de distractii nu este inventia lui Dinel Staicu. In fond, guvernul Nastase se straduieste de patru ani sa gaseasca un amplasament pentru un parc Dracula. Staicu n-a facut decat sa prelungeasca aceasta logica a împletirii mitologiei nationale cu distractia. Spre deosebire de Nastase & Dan Matei Agathon, care mizeaza pe o figura deja exportata (cea a lui Vlad Tepes), patronul Universitatii Craiova îsi marturiseste toate optiunile ideologice. Iar acestea aduna cam tot ceea ce a creat postcomunismul romanesc în materie de nostalgie: maretia monarhiei, mitul voievozilor, umoarea autoritarista si chiar… regionalizarea umorului (ilustrata aici de figura actorului Amza Pellea). Nici amestecul memoriei comuniste cu cea antonesciana nu e propriu lui Dinel Staicu: într-adevar, în urma cu doi ani, guvernul Nastase atarna în galeria fostilor prim-ministri ai Romaniei figurile unor lideri ai PCR alaturi de tabloul lui Antonescu.

De fapt, Staicu reuneste mai multe parcursuri deja trasate: ca si Dumitru Dragomir sau Gigi Netoiu, el provine din lumea comunista a Ministerului de Interne; ca si Gigi Becali, Staicu a intrat în afacerile fotbalului autohton si de-abia apoi în politica; ca si Dumitru Sechelariu, el a crezut ca sustinerea politica se castiga împartind bani saracilor. Toate aceste personaje leaga fotbalul si politica în formule populiste. Fiecare spera la gloria lui Berlusconi si probabil ca idealul lor este orientat de prietenia lui Adrian Nastase cu premierul italian. Televiziunile au facut din Staicu et comp. cele mai consistente prezente publice din Romania de azi. Nu trece o zi fara ca publicul sa fie informat ce se mai petrece în aceasta lume. La drept vorbind, nu exista vreo cronica politica la fel de amanuntita precum rubricile de sport ale televiziunilor. O disputa între Netoiu si Staicu sau un schimb de replici între Dragomir si Mircea Sandu sunt prezentate mult mai detaliat decat o hotarare de guvern sau o dezbatere parlamentara. Si daca s-au gasit numeroase voci care sa condamne faptul ca parlamentarii citesc presa în timpul sedintelor, nimeni nu a cerut depolitizarea sportului. Dimpotriva, CNA a impus posturilor TV sa indice identitatea politica a actorilor fotbalului romanesc. Muzeul RSR e de fapt mult mai cuprinzator...