De același autor
Protestele din Turcia par să nu își găsească încă o cale de rezolvare și tot mai multe state privesc cu îngrijorare la evoluția internă a Turciei care ar putea avea repercusiuni pentru întreaga regiune.
În noaptea de 11 spre 12 iunie, forțele de ordine au folosit din nou gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea de protestatari strânsă în Ankara, pe o arteră din centrul orașului, în apropiere de ambasada Statelor Unite. Cei 5.000 de protestatari care scandau ”Tayyip, demisia” s-au regrupat însă rapid. Simultan, la Istanbul, după mai bine de 20 de ore de confruntări violente între poliție și manifestanți, aceștia din urmă au fost supuși unor tiruri de gaze lacrimogene. Abia spre dimineață, premierul a spus că se va întâlni cu reprezentanți ai protestatarilor.
Întâlnirea a fost considerată inutilă de către liderii protestatarilor care au contestat reprezentativitatea celor care au mers la discuții cu premierul Erdogan. Purtătorul de cuvânt al partidului aflat la guvernare a anunțat, la rândul său, că există posibilitatea ca soarta parcului Gezi să fie supusă unui referendum. Ceea ce pare aparent o victorie a protestatarilor, nu este însă deocamdată decât o posibilitate afișată în fața acestora al cărei prim scop este să îi determine să nu mai protesteze în stradă. Pe rețele sociale, părerile erau împărțite: unii consideră un pas înainte, iar alții se arată sceptici în fața unor propuneri cărora le lipsesc garanțiile.
Președintele Abdullah Gul a spus, ieri, că protestele pentru parcul Gezi trebuie rezolvate pe cale democratică, fără violență, cu respectarea cadrului legal. ”Violența nu ar trebui să fie permisă…Nu este permisă în Turcia, la New York, la Berlin sau în Spania”, a spus șeful statului potrivit cotidianului turc Hurriyet.
Deși niciuna dintre cele două părți nu pare să cedeze, potrivit unor surse citate de cotidianul Washington Post, Recep Tayyip Erdogan ar fi spus în cadrul unei întâlniri cu ușile închise cu o confederație comercială că a dat ordin forțelor de securitate să pună capăt protestelor în 24 de ore. Acest lucru ar însemna că deznodământul rezolvării conflictului ar putea fi unul violent.
Libertatea de expresie, în pericol
Doi jurnaliști de la postul de televiziune canadian CBC au fost reținuți de poliția turcă pentru scurt timp, iar mii de avocați au ieșit în străzi pentru a protesta împotriva arestării mai multor colegi de breaslă care s-au alăturat protestatarilor. De asemenea, patru televiziuni susținătoare ale opoziției, au fost amendate de Consiliul Superior al Radioului şi Televiziunii turce pentru că au transmis pe post imagini cu protestele din parcul Gezi din Istanbul.
Încă de la debutul protestelor premierul turc a acuzat că aceste ”elemente extremiste” sau ”teroriste” orchestrează, de fapt, aceste proteste ceea ce l-a determinat să nu înceteze proiectul demolării parcului Gezi. Deocamdată, însă, nu a fost evident către ce grupări teroriste ar plana acuzațiile de implicare în protestele pentru parcul Gezi.
Critici la nivel internațional
Aliații occidentali ai Turciei privesc îngrijorați la evoluția situației interne. Casa Albă a anunțat miercuri că va continua să urmărească evenimentele din Turcia ”cu îngrijorare” și că susțin libertatea de expresie și de asociere, inclusiv dreptul la un protest pașnic. ”Credem că prosperitatea, securitatea și stabilitatea pe termen lung a Turciei este garantată de respectarea libertăților fundamentale de expresie, de asociere, de adunare și o presă independentă și liberă. Turcia este un prieten apropiat și un aliat al Statelor Unite și ne așteptăm ca autoritățile turce să respecte aceste libertăți fundamentale”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Caitlin Hayden într-un comunicat.
Pe de altă parte, modul în care se va rezolva situația este văzut de Italia ca fiind "primul test serios" pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană, potrivit ministrului italian de Externe, Emma Bonino, care denunță "folosirea disproporţionată a forţei" la Istanbul. De asemenea, și guvernul german a condamnat acţiunile de reprimare violentă a protestelor din Piaţa Taksim, considerându-le "un semnal negativ" şi sugerând că ar putea fi afectate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Amânarea rezolvării crizei interne riscă să destabilizeze nu doar politica externă a Turciei ci și întreaga regiune. Țară cu rol pivotal în zona Orientului Mijlociu, membră importantă a NATO, cu un vecin, Siria, frământat de război civil de câția ani, Turcia a fost un model de dezvoltare în regiune. Intervenția brutală a autorităților care riscă să conducă la escaladarea protestelor ar putea să îndepărteze Turcia de aliații săi occidentali și să o transforme într-un alt pol de instabilitate în această zonă.
