De același autor
Ciudat: Avem niste personaje care pana mai ieri agitau frenetic ideea ca votul popular este alfa si omega, esenta, scopul si pivotul ordinii politice, un act sfant care trebuie exercitat cu o intensitate cvasi-mistica, indiferent de circumstante si consecinte. Azi, aceleasi personaje se agita la fel de frenetic impotriva demersului absolut firesc al institutiilor de stat care vor sa asigure ca acest act politic nu este subminat, diluat, depreciat prin frauda si conspiratie. O liota de politicieni, jurnalisti si intelectuali tipa isterizati impotriva parchetului si DNA, institutii ce nu fac altceva decat sa-si indeplineasca o datorie elementara.
Pai ori suntem democrati si vrem ca votul sa conteze, sa fie o chestiune serioasa, credibila si cu greutate, ori nu? Daca da, atunci pedepsirea celor ce masluiesc, fura si tranzactioneaza votul trebuie sa aiba loc sistematic, fara retinere si pana la capat. Ca si in cazul examenului de bacalaureat, daca vrei evaluare democratica bazata pe procese electorale pe bune, atunci furtul, frauda, trebuie eliminate fara drept de apel. Furam la bac, furam la urne si apoi ne miram indignati de ce nu avem o societate educata si meritocratica sau o politica democratica si functionala.
Dar sa nu mimam aici naivitatea. Nu despre pro-democrati si democratie e vorba. Oamenii acestia vorbesc in numele democratiei dar de fapt ceea ce propovaduiesc este un populism autoritarianist primitiv, oportunist si profund daunator aspiratiilor europene ale tarii. A trebuit să vină marea criză generată de lovitura se stat din 2012, ca dimensiunile ravagiilor făcute de această doctrină nefastă să devină evidente cu ochiul liber.
Abia acum realizăm cât de mulţi formatori de opinie români (şi odată cu ei publicul lor) habar nu au că esenţa libertăţilor democratice occidentale nu vine în primul rând din vot. Ca votul are valoare doar ca un element, ca o rotita intre altele in angrenajul sistemului complex de instituţii şi proceduri ce se interpune între, pe de o parte, societate şi, pe de altă parte, puterea brută şi decizia arbitrară şi abuzivă ce poate veni fie de la un individ, fie de la un grup, fie de la o clasă socială, fie de la o majoritate democratică.
Cu ocazia acestei crize majore am observant ca acesti formatori de opinie nu numai ca (a) confunda populismul cu democratia dar si (b) nu au nici cea mai vaga notiune despre ce inseamna democratia ca sistem institutional-politic, ca functie si procedura. Putem deduce ca din aceasta cauza sunt incapabili sa inteleaga nici (a) pentru ce se agita asa de tare acea parte a societatii romanesti ce s-a opus loviturii de stat si nici (b) raul profund facut societatii romanestii de favoritii lor politici nu doar in ultima luna, ci in ultimii 20 de ani.
Pentru ca observ ca tot incearca sa ne explice ceva in fraze neinteligibile in care se aude sunand din cand in cand cuvantul “democratie”, sa incercam sa le mai explicam noi inca odata cum stau lucrurile din punctul nostru de vedere.
Daca vrei sa intelegi la nivelul cel mai elementar ce e cu democratia, te uiti inainte de orice la doua fatete ale sale, la doua dimensiuni, doua paliere de functionare:
1. Pe de o parte un sistem democratic presupune o functie de formare a opiniilor si preferintelor cetatenilor: asa numita democratie deliberativa. (Deliberativa pentru ca se considera ca opiniile si preferinte intr-o democratie functionala trebuie sa se formeze pe baza de discutie, deliberare si dialog public).
2. Pe de alta parte un sistem democratic presupune o functie de transformare a acestor opinii si preferinte individule, pe calea votului, in decizie publica: asa numita democratie agregativa (Agregativa pentru ca prin vot se comaseaza, insumeaza, agrega mii si milioane de preferinte si opinii personale diverse si de cele mai multe ori contradictorii, intr-un singur output decizional.
Deci doua functii mari si late: (1) formarea libera si informata a opiniilor si preferintelor si (2) convertirea sumei acestor preferinte in vectori de decizie colectiva. Fiecare functie este operationalizata si exercitata prin anumite mecanisme si structuri institutionale specifice. (Votul e unul dintre aceste mecanisme. Important, central dar nu singurul).
De modul in care functioneaza ansamblul acestor mecanisme si institutii depinde calitatea democratiei unei tari. E simplu. O masina cu doua motoare. Motoarele sunt gripate, blocate, dau rateuri: atunci masina nu merge.
Sa incepem cu primul motor, cel legat de functia deliberativa.
Democratia, ca formula de organizare politica, depinde mai mult decat orice alt sistem politic de buna gestionare, circulatie, analiza si evaluare a informatiei. De ce? Sa reluam o explicatie mai veche: Pentru ca spre deosebire de sistemele in care decizia politica se restrange la nivelul unor grupuri sau persoane de la varful ierarhiei sociale, in democratie fiecare votant, de sus pana jos, este implicit si explicit un decident. Ne gandim la “ democratie”, ne gandim la “vot”, la insumarea deciziei politice luate de fiecare cetatean in parte. Iar votul este expresia unei combinatii de informatie si analiza ce apoi se concertizeaza in preferintele fiecarui alegator.
Asadar in Romania ca in orice alta democratie, dezbaterea, deliberarea, analiza si evaluare publica a ideilor, propunerilor si pozitiilor relevante pentru decizia colectiva este esentiala. Nu e o chestiune optionala. Este fundamentala democratiei exact in aceiasi masura in care este si votul. Preferintele electorale sunt un construct bazat pe procesarea de informatii public-relevante. In absenta unor dezbateri deschise si informate, apte sa contracareze manipularea, decizia colectiva devine o loterie sau o functie compozita a diferitelor curente manipulatorii din societate. Oricata informatie publica ar exista, daca cetatenii nu au posibilitatea sau capacitatea de a o procesa si judeca la modul serios, decizia colectiva democratica se transforma intr-o parodie.
Si astfel am ajuns la punem degetul pe problema noastra: In Romania functia deliberativa a democratiei a fost practic anihilata. Nu este vorba aici de vechea tema a manipularii prin mass media desi, este adevarat, problema mass media si rolului lor in sistemul democratic este centrala temei. Este vorba de mai mult.
Este vorba de faptul ca forte politice interesate si bine organizate au inteles rapid rolul esential al acestei functii in sistemul democratic si al statului de drept. Si au reusit sa puna stapanire pe principalele mecanisme de exercitare a aceastei functii. Si astfel o retea de politiceni, jurnalisti si intelectuali au reusit sa bulverseze in confuzie, propaganda, populism si iresponsabilitate functia deliberativa a democratiei romanesti. In felul acesta au alterat raportul fundamental pe care cetateanul il are cu informatia, analiza si evaluarea evenimentelor si politicilor publice.
Nu are rost sa mai intram aici in detalii. S-au scris zeci de articole de mare calitate despre modul in care institutii definitorii functiei democratice deliberative au fost pervertite si folosite importiva democratiei in Romania. Iar studiile de caz privind organizatii specifice si rolul lor, abunda: de la ziarul Adevarul si TVR la inceputul anilor 90, pana la notoriile posturi TV de azi.
Concluzia este simpla: Motorul deliberativ al democratiei romanesti este azi aproape blocat. Daca functioneaza, fuctioneaza sub cota de avarie. Oricat s-ar bate in piept populistii de serviciu folosind retorica democratiei, faptele sunt evidente: Ei si acolitii lor submineaza o functie esentiala a democratiei romanesti. Cand comunitatea de informatii a atras atentia acum cativa ani cu privire la pericolele la adresa sigurantei nationale pe acest palier, a fost un adevarat scandal. Retrospectiv si in lumina discutiei de mai sus, poate ca ar trebui reconsiderata putin teza respectiva.
Sa trecem acum la cel de al doilea motor, cel legat de functia agregativa. Este cel cu scandalul actual.
Aici doar doua observatii. Prima e legata de frauda in sine. Mai are rost sa explicam de ce diluarea prin frauda a valorii intrinseci a votului individual al fiecarui cetatean onest este un atac direct nu doar la domnia legii ci la insasi ideea de democratie? Mai are rost sa explicam ca gravitatea este cu atat mai mare cu cat aceasta frauda este masiva si organizata politic la nivel national, nu doar ceva local si improvizat? Nu pot sa cred ca cei care se isterizeaza azi, amenintand in dreapta si in stanga nu inteleg asta.
A doua observatie este la fel de importanta desi este trecuta cu vederea: sistemul electoral si regulile lui. Uitam cum aceeasi grupare politica populist-oligarhica aflata in prim plan azi, a pervertit cu cativa ani in urma regulile sistemului electoral insele. Uitam ca interimarul de la Cotroceni, de pilda, a fost “ales” intr-un sistem care ii permitea ca in circumscriptia lui sa iasa castigator de pe locul doi. Acolo, conform criteriului numarului de voturi -criteriului majoriatrianist clamat azi de apostolii loviturii de stat-, Ionut Popescu ar fi castigat detasat. A pierdut insa in fata lui Crin Antonescu, conform regulilor introduse de exact acelasi grup apostolic. Un Antonescu care, mai apoi, dupa ce statul de drept a fost pus in paranteza, a ajuns si presedinte interimar, avand in spate, din cate inteleg, un grand total de vreo 9000 de voturi.
Aceasta este deci situatia cu cel de al doilea motor al democratiei romanesti. Aceasta este starea functiei agregative. Nu numai ca fraudarea votului pare sa fi devenit un inatacabil drept al omului dar structura sistemului insasi a devenit spatiul de manevre strategice si tactice ale unei grupari politico-economice ce a trecut de mult granita penalului in domeniul anti-constitutionalului si atentatului la siguranta nationala.
In concluzie:
Cu functia deliberativa transformata in functie manipulatorie, cu functia agregativa transformata in mecanism de autoselectie spre folosul unei grupari transpartinice coordonata de oligarhi politici si economici, de ce ne-am mira ca Romania a intrat intr-o criza de sistem ce a dus la o lovitura de stat si la punerea in paranteze a statului de drept?! De mirare era daca reuseam sa evitam aceasta criza. In Romania, ambele functii au fost practic subminate de aceleasi forte si personaje. Fapt ce pune si mai clar in lumina nu doar gravitatea situatiei dar si semnificatia mai larga a atacurilor la adresa procurorilor si reprezentatilor si aparatorilor statului de drept.
Cat despre colaborationistii intelectuali si jurnalistici ai gruparii in cauza, doar atat: Actualul lor atac impotriva parchetului si DNA in chestiunea fraudei electorale nu a facut decat sa mai arate inca odata, daca mai era nevoie, ca in ciuda pretentiilor, nu au nimic de a face nu numai cu statul de drept dar nici macar cu democratia, vazuta in cea mai elementara si rudimentara acceptiune a termenului.
Articol publicat si pe contributors.ro.
