Despre romani, informatie si democratie

Dragos Paul Aligica 16.02.2011

De același autor

Democratia, ca formula de organizare politica, depinde mai mult decat orice alt sistem politic de buna gestionare si circulatie a informatiei. De ce ? Pentru ca spre deosebire de sistemele in care decizia politica se restrange la nivelul unor grupuri sau persoane de la varful ierarhiei sociale, in democratie fiecare votant, de sus pana jos, este implicit si explicit un decident. Ne gandim la « democratie », ne gandim la « vot », la insumarea deciziei politice luate de fiecare cetatean in parte. Iar votul este manifestarea unei combinatiide informatie si preferinte ale fiecarui alegator. Preferintele insele sunt in buna masura un construct bazat pe informatia disponibila.

Pare ceva abstract si teoretic. Nu este. Este de fapt un apel la realism. Uitam ca modelul democratic ideal este in realitate foarte pretentios si dificil. Presupozitia fundamentala a unei democratii functionale este dubla: (a) Existenta unui cetatean bine informat. (b) Existenta unui un cetatean capabil sa analizeze si discearna informatia la care are acces. In absenta bunei informari, mecanismul social pivotal al democratiilor, anume decizia colectiva, devine o loterie. In acelasi timp, oricata informatie publica ar exista, daca cetatenii nu au capacitatea intelecuala de a o procesa si judeca la modul serios, decizia colectiva democratica se transforma intr-o parodie.

Sunt lucruri simple ce trebuie aminitite. Nu este vorba aici de veche tema a manipularii prin mass media desi, este adevarat, problema mass media si rolului lor in sistemul democratic este centrala temei. Este vorba de mai mult. Este vorba de raportul fundamental pe care cetateanul il are cu informatia. Facand abstractie de manipulare, presupunand ca aceasta este zero : care este totusi relatia dintre cetatean si informatie ? Cum se informeaza el ? Din ce surse? In ce ritm ? Cu ce intensitate? Si ce capacitati are de a discerne si analiza informatia ce-i parvine pe canalele respective ? Sunt intrebari centrale ce ne ajuta in a determina conditia si starea unei democratii.

Sunt intrebari care odata cercetate ne arata care este potentialul unei natiuni. Ele deschid calea unui alt tip de diagnoza a situatiei unei societati. Nimeni nu se asteapta sa poata construi un sistem democratic functional cu o populatie fara acces la informatie, fara vointa de a avea acces la ea sau fara capacitatea de analiza a acesteia. Daca din acest punct de vedere populatia are un anumit nivel si nu altul, oricat ai incerca, nu vei reusi sa faci economic, politic si institutional mai mult decat este posibil in limitele date.

Iata deci niste idei interesante. Daca privim lucrurile din acest unghi poate ca incepem sa vedem si problemele politice si economice ale tarii noastre intr-o alta lumina. Avem déjà o multime de sudii si investigatii ce vizeaza aspectele politice. Cu cine votezi ? Ai incredere in X ? etc. Toate bune si frumoase. Este bine sa stim aceste preferinte. Interesant insa ar fi sa trecem de acest nivel si sa vedem si care sunt canalele prin care romanii ajung la informatie si informatia la ei. Sa estimam si cam pe unde sta sistemul romanesc si electoratul nostru si din perspectiva fluxurilor si stocurilor de informatie si cunoastere. E o tema ce nu trebuie sa se refere doar la informatia politica. Relevanta ei politica este insa imensa.

Daca am deschide aceasta directie de investigatie, am afla probabil lucruri extrem de interesante despre noi ca popor. Despre potentialul nostru democratic. Despre potentialul nostru de a crea o societate moderna, de secol 21. In absenta unui astfel de studiu mai vast, cu titlu de exemplu, sa ilustram cu cateva rezultate ale unui sondaj recent efectuat de CADI in operationalizarea IRES. Iata cum raspund romanii la cateva intrebari ce ating tangent tematica mai sus discutata:

Cât de des cititi ziare?
Zilnic (6-7 zile pe săptămână) 19
De câteva ori pe săptămână 21
De câteva ori pe lună 12
O dată pe lună sau mai rar 10
Deloc in ultimele 3 luni 34
Nu stiu 1
Nu răspund 2

Cât de des ascultati radioul?
Zilnic (6-7 zile pe săptămână) 38
De câteva ori pe săptămână 20
De câteva ori pe lună 7
O dată pe lună sau mai rar 6
Deloc in ultimele 3 luni 28
Nu stiu 1
Nu răspund 2

Cât de des utilizati internetul?
Zilnic (6-7 zile pe săptămână) 24
De câteva ori pe săptămână 9
De câteva ori pe lună 4
O dată pe lună sau mai rar 3
Deloc in ultimele 3 luni 61
Nu stiu 6
Nu răspund 4

Cât de des va uitati la TV?
Zilnic (6-7 zile pe săptămână) 87
De câteva ori pe săptămână 9
De câteva ori pe lună 1
O dată pe lună sau mai rar 1
Deloc in ultimele 3 luni 2
Nu stiu/ Nu răspund

Cât de des cititi cărti?
Zilnic (6-7 zile pe săptămână) 8
De câteva ori pe săptămână 8
De câteva ori pe lună 11
O dată pe lună sau mai rar 17
Deloc in ultimele 3 luni 60
Nu stiu 2
Nu răspund 3

Este greu de contestat ca cele de mai sus pun in lumina lucruri foarte interesante. Sa nu uitam ca evolutiile din stiintele sociale din ultimele decenii consfiintesc idea potrivit careia in esenta sa, orice sistem institutional, fie el economic, politic sau social, este construit in jurul informatiei. Ordinea sociala este esentialmente un proces de creare, difuzare si gesionare de informatie si cunoastere. Calitatea sistemului depinde de calitatea acestui proces.

Ce spune despre Romania si functionare sistemului democratic faptul ca in ultimele 3 luni 60% dintre respondent nu au luat o carte in mana? Dar ca doar unul din 5 citeste zilnic un ziar? Dar ca peste 60% dintre respondenti nu au avuit de a face cu internetul in ultimele 3 luni? Sa ne gandim bine inainte de a da un raspuns. Si inca o intrebare: Putem sa separam discutia cu privire la datele de tipul celor puse in lumina de intrebarile de mai sus de discutia despre clasa politica romaneasca, despre partide, despre discursul public, despre avatarurile democratiei romanesti si despre potentialul si limitele acesteia? Si daca nu, ce spune asta despre noi?

Nota privind parametrii cercetarii citate:

Volumul esantionului: 1.500 indivizi de 18 ani si peste. Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%, la o probabilititate de 95%. Chestionarele au fost aplicate face to face, la domiciliul subiectilor. Metoda de selectie a gospodăriilor: random route. Perioada de teren a anchetei: 12-18 ianuarie 2011

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22