De același autor
Recenta vizită a Președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la Chișinău a reprezentat încă o dovadă de susținere din partea UE a aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. Vizita a avut loc într-un moment tensionat când pe teritoriul Republicii Moldova au început să se activizeze elementele pro-rusești și separatiste. Pe fundalul evenimentelor din Ucraina, atât liberalizarea regimului de vize, cât și semnarea acordului din 27 iunie 2014 reprezintă semnale importante prin care UE încearcă să mențină coaliția pro-europeană de la Chișinău în contextul apropierii alegerilor parlamentare din noiembrie.
Scurgerea în presă a fotografiilor de la întâlnirea secretă a liderilor grupărilor social-politice care militează pentru aderarea Republicii Moldova la recent creata Uniune Eurasiatică (printre aceștia fiind controversatul episcop de Bălți Marchel), a fost interpretată ca o atenționare pentru decidenții politici de la Chișinău, dar și a societății în general asupra pregătirii unor acțiuni de destabilizare în ajunul semnării Acordului de Asociere și alegerilor parlamentare din toamnă. Participarea la această întâlnire a guvernatorului Găgăuziei, Mihail Formuzal, dar și declarațiile cu caracter extremist și secesionist ale unor lideri politici din regiune sunt dovezi că destabilizarea situației din Republica Moldova ar putea să aibă loc după modelul din Ucraina. În această situație întrebarea cea mai importantă este dacă sunt pregătiți liderii politici de la Chișinău să facă față acestor provocări.
Percepția pozitivă față de Uniunea Europeană în rândul cetățenilor a scăzut foarte mult în ultimii ani. Potrivit ultimului barometru al opiniei publice 44 % dintre respondenți susțin vectorul european de dezvoltare, pe când ideea aderării la Uniunea Vamală (uniunea dintre Rusia, Belarus și Kazahstan) este susținută de către 45 % din respondenți. Scăderea în sondaje a opțiunii pro-europene în rândul populației a avut loc și din cauza retoricii anti-occidentale a celui mai mare partid de opoziție, Partidul Comuniștilor (PCRM). Însă, la începutul lunii iunie au devenit clare disensiunile din cadrul acestui partid, când 3 dintre cei mai importanți susținători ai aderării la Uniunea Vamală, Mark Tkaciuk (considerat eminența cenușie a PCRM), Grigori Petrenco (inițiatorul mișcării extremiste Antifa, care trebuia să fie folosită tot pentru destabilizarea situației politice din țară) și Iurie Muntean, au fost excluși din Comitetul Central al PCRM. Una dintre cauzele disensiunilor din rândul comuniștilor a fost și retorica moderată din ultimul timp a președintelui partidului, Vladimir Voronin. Referindu-se în cadrul unui interviu la o eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică, Voronin a declarat că nu poți adera la ceva ce nu există. Mai mult, potrivit portalului kommersant.md, în cadrul unei discuții neoficiale, Voronin ar fi declarat că dacă se afla în poziția liderilor coaliției de guvernare, ar fi semnat și el Acordul de Asociere cu UE.
Recentele evoluții din cadrul acestui partid, dar și declarațiile contradictorii ale liderului partidului, Vladimir Voronin, ar trebui folosite de către coaliția de guvernare pentru cooptarea comuniștilor pro-europeni întru susținerea vectorului occidental. Însă liderii PCRM sunt cunoscuți pentru ușurința cu care își schimbă deciziile. Aici poate fi amintită o altă declarație a lui Voronin care referindu-se la semnarea Acordului de Asociere a ținut să precizeze că orice acord poate fi denunțat.
Următoarea perioadă va fi foarte dificilă pentru politicienii de la Chișinău. Rusia avertizează Republica Moldova că semnarea acordului cu UE va avea consecințe negative asupra relațiilor comerciale dintre cele două stat. Cu toate că în ultimii ani Republica Moldova s-a reorientat economic către statele din spațiul comunitar, aceasta rămâne în continuare dependentă energetic de Rusia. În acest context este necesară elaborarea unei strategii care ar diminua eventualele efecte negative apărute în urma presiunilor Federației Ruse.
Alegerile parlamentare din toamnă sunt un al factor important care ar putea să readucă Moldova în sfera de influență a Rusiei. Pentru a nu admite crearea unei coaliții pro-rusești după alegeri, partidele din actuala guvernare trebuie să facă un front comun în campania electorală, sau cel puțin să se abțină de la o campanie îndreptată spre denigrarea reciprocă (un lucru foarte greu de realizat ținând cont de animozitățile dintre ele). Un alt punct al unei agende comune ar fi elaborarea unei declarații (după modelul declarației de la Snagov din 1995) și a unei strategii comune orientată spre menținerea cursului european al țării și dezvoltarea social-economică al Moldovei.
Dumitru Calalb este masterand la Relații Internaționale, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București.
