Orientul Mijlociu: începe înfruntarea titanilor

Orientul Mijlociu intră într-un nou deceniu de incertitudine și conflict.

Eliza Francu 07.01.2020

De același autor

Uciderea generalului iranian Qasem Soleimani pe teritoriul Irakului, în primele zile ale anului, este probabil cea mai riscantă decizie americană în regiune, de la invadarea Irakului, în 2003. Administrația lui Donald Trump a încercat să convingă că eliminarea liderului celei mai importante structuri militare iraniene a fost o „lovitură preemptivă”, menită să împiedice tocmai un conflict cu Iranul și planul conceput de Soleimani de a ataca diplomați și soldați americani din regiune. Însă mutarea a inflamat exponențial ostilitățile cu Teheranul și cu aliații săi regionali, până la punctul în care să amenințe SUA cu lovituri militare directe. Pe parcursul ultimilor doi ani, după ce SUA au denunțat unilateral acordul nuclear cu Teheranul, tensiunile s-au tot amplificat. Iranul a ales să recurgă la atacuri de hărțuire pe care nu le-a recunoscut, iar SUA au ales să riposteze prin măsuri de mică intensitate, proporționale așadar. Uciderea generalului este însă trecerea la nivelul următor, posibil chiar spre un conflict militar regional, pentru că Soleimani era nu doar al doilea om în statul iranian, ci poate și cel mai important strateg și jucător din regiune.

Soleimani, un om-cheie al regimului iranian

Generalul Qasem Soleimani este cel care a construit pas cu pas o axă șiită în Orientul Mijlociu. Ca lider al brigăzilor Al Quds (aripa armată a Gardienilor Revoluției), a fost în spatele tuturor operațiunilor militare și de informații concepute de Iran în ultimii 20 de ani. A fost eminența cenușie și cel mai important strateg al regimului de la Teheran și a avut atribuțiile combinate ale unui ministru al apărării, de externe, plus ale unui șef de serviciu de informații. A creat pas cu pas o rețea de miliții favorabile Teheranului în Irak, Liban, Yemen, Siria, cu ajutorul cărora Iranul și-a propagat influența și interesele în regiune. Era, de asemenea, cel mai de încredere om al ayatollahului Khamenei, privit de radicalii de la putere și de o parte a populației ca erou de război, pentru că, la doar 20 de ani, s-a făcut remarcat și a devenit comandant în timpul conflictului iraniano-irakian din anii 1980. Același Soleimani a fost catalogat de Statele Unite drept terorist, pentru uciderea a sute de militari în timpul războiului din Irak din 2003 și după ce a coordonat represiunile comise de regimul lui Bashar al-Assad în războiul civil din Siria.

Val de proteste antiamericane

Este însă surprinzătoare schimbarea de narațiune care prinde contur în acest context post Soleimani. Înainte de 2 ianuarie, populația din țări precum Irak, Liban și chiar iranienii înșiși începuseră să denunțe la proteste tendințele expansioniste ale regimului de la Teheran. Eliminarea generalului a stârnit însă un val de simpatie și de proteste antiamericane și a pus la pământ prima piesă cu adevărat importantă a unui domino regional periculos.

În Irak, a accelerat cererile pentru o retragere completă a trupelor americane – duminică, parlamentul irakian a votat pentru expulzarea trupelor străine. De altfel, premierul irakian a denunțat încălcarea suveranității irakiene de către SUA prin asasinarea a „doi eroi din lupta contra Statului Islamic”. În atacul cu dronă, nu a fost ucis doar iranianul, ci și Abu Mahdi al-Muhandis, liderul unei puternice miliții integrate în armata irakiană, dar sprijinită de Iran (Kataib). Și Al-Muhandis, la fel ca Soleimani, a fost acuzat de Washington de uciderea a sute de soldați în războiul din 2003 și, înainte de asta, de un rol esențial în bombardarea ambasadelor americană și franceză din Kuweit, în1983. Irakianul este cel care a înființat o miliție care a luptat contra SUA și a antrenat și echipat alte câteva organizații paramilitare antiamericane. În plus, tot el s-ar fi făcut vinovat de atacul cu rachetă în care a fost ucis săptămâna trecută un contractor american din Irak.

Vânt de răzbunare din toate părțile

Nu doar oficialii de la Teheran au promis să răzbune moartea sa, ci și liderii acestei rețele de grupări din regiune finanțate și antrenate de Soleimani. Liderul Hezbollah (mișcare libaneză la a cărei înființare a contribuit Soleimani), Hassan Nasrallah, a promis că gruparea sa va continua pe calea stabilită de generalul iranian și că Hezbollah „va munci zi și noapte pentru a-i îndeplini obiectivele” și pentru a se răzbuna „contra celor mai cruzi criminali din lume”. (Datorită sprijinului iranian, Hezbollah a devenit în decursul anilor o grupare tot mai influentă, fiind acum nu doar un partid politic redutabil, ci și unul care dispune de o armată mai puternică decât armata libaneză regulată). Și în Yemen, administrația rebelilor Houthi (de asemenea, sprijiniți financiar și logistic de Teheran în conflictul cu Arabia Saudită) a condamnat „atacul laș al Americii, care arată clar că disprețul SUA e tot mai mare pentru toți cei care vor justiție în lumea islamică”.

De asemenea, regimul sirian, ajutat constant în represiunea rebelilor de Teheran, a denunțat și el o agresiune criminală a Americii. Hamas, gruparea fundamentalistă care controlează Fâșia Gaza, a condamnat un act de hărțuire american „care servește, de fapt, intereselor israeliene”.

Din toate aceste rațiuni, moartea lui Soleimani ar putea avea un efect de domino în Orientul Mijlociu. Rețeaua de influență pe care el însuși a creat-o s-ar putea dezintegra, dar în egală măsură ar putea fi consolidată în urma valului de emoție și a ripostelor ce vor urma.

Fiecare actor din regiune amenință cu represalii dure și își pregătește de luptă capabilitățile militare. „Răspunsul va fi unul militar și direct de la Iran, nu de la grupări proiraniene din alte state”, a promis consilierul militar al ayatollahului. SUA au identificat 52 de obiective importante în Iran și vor riposta rapid și într-o manieră disproporţionată, dacă Iranul loveşte orice ţintă sau persoană americană, a avertizat și Donald Trump. SUA au trimis deja încă 3.000 de trupe în regiune, după ce în ultima jumătate de an au mobilizat alți 14.000 de militari pe fondul tensiunilor cu Iranul. Acesta, la rândul său, dispune de toate milițiile din regiune pe care le-a antrenat și echipat militar în ultimii 20 de ani. Mai mult, recent, tot cu ajutorul acestor grupări, și-a construit arsenale masive de rachete în Irak și Siria. Și Teheranul le va folosi pentru a șterge Israelul de pe fața pământului, dacă SUA vor riposta la modul în care se va răzbuna Iranul, a promis un fost lider al Gardienilor Revoluției, Mohsen Rezaei. Pare, așadar, tot mai puțin probabil ca spirala violențelor să fie întreruptă prea curând și să lase loc diplomației. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22