Contam pe Basescu, nu pe doctrina

Emil Boc, Presedinte Pd 08.12.2005

De același autor

Sondajele de opinie, cum este cel realizat de Gallup la comanda Fundatiei pentru o Societatea Deschisa, confirma faptul ca PD este preferat de mai multi respondenti in dauna PNL. Daca adeptii liberalilor ar vota PNL pentru doctrina, adeptii PD spun ca i-ar vota pe democrati pentru Traian Basescu. De ce electoratul nu voteaza PD pentru doctrina?
Eu sunt convins ca este perceputa in subsidiar si doctrina, dar stiti foarte bine ca, in politica, oamenii conteaza. Traian Basescu a fost presedintele PD si a obtinut cea mai buna performanta politica cu acest partid, din istoria lui. Si este firesc ca acest succes sa aiba o consecinta pozitiva asupra PD. Important este, in democratie, sa rezolvi problemele oamenilor, si de acolo incepe discutia despre doctrina. Daca nu rezolvi problemele oamenilor, poti sa ai cea mai perfecta doctrina. Poti sa ai o doctrina perfecta din punct de vedere teoretic. Daca, din punct de vedere practic, nu rezolvi problemele oamenilor, n-ai rezolvat nimic. Or, PD si Traian Basescu s-au impus in constiinta publica in primul rand prin pragmatism, prin felul in care stiu sa rezolve problemele oamenilor.
Deci doctrina n-ar fi atat de importanta.
Doctrina este importanta. Doctrina populara ne permite sa luam atat din stanga, cat si din dreapta; practic, astfel ajungem la acest procent important pe care PD il are. Luam si de la social-democrati, luam si de la cei de dreapta, situandu-ne pe centrul scenei politice romanesti. Acesta este avantajul pozitiei de centru pe care o are PD.
Totusi, aceste sondaje confirma perceptia ca PD e undeva la remorca presedintelui Traian Basescu. Nu e riscant, de vreme ce alegerile parlamentare au fost decalate de cele prezidentiale, pentru viitorul partidului?
Am castigat alegerile impreuna, avem acelasi proiect politic, avem aceleasi sustineri pe care le-am facut in campania electorala si este firesc sa continuam impreuna. Ar fi aberant ca, dupa ce am castigat alegerile, sa ne separam proiectele si programele politice. Am ramas consecventi cu acele idei pe care le-am sustinut cand eram in opozitie si cu acele lucruri pe care le-am scris in programul de guvernare. Deci este firesc sa existe o asemenea continuitate. Dupa parerea mea, ar fi aberant sa nu sustinem lucrurile pe care le-am promis in campania electorala. De aceea cred ca, daca multe lucruri pe care le spune Traian Basescu sau cele pe care le facem noi se suprapun, este o consecinta a faptului ca avem aceleasi obiective politice si am gandit la fel in opozitie.

Polul popular

Vorbeati la un moment dat de constituirea unui pol popular in Romania. Saptamana trecuta, fostii lideri ai PNTCD au anuntat ca vor sa stranga randurile. La un moment dat, vorbeati chiar de includerea PNTCD, actualmente PPCD, in diverse combinatii. Va mai intereseaza constituirea unui pol popular in Romania?
Nu-l excludem, dar obiectivul nostru principal este de a consolida Alianta PNL-PD. Avem un protocol viabil pana in 2008, avem un program de guvernare comun, am facut promisiuni comune in campania electorala si asta trebuie sa reprezinte prioritatea noastra nr. 1. Dupa aceea vom discuta, evident, si de alte poluri pe care le putem crea in Romania.
Ati renuntat complet la proiectul de unificare cu PNL?
Nu am renuntat, dar nu este o prioritate in acest moment, asteptam ca Alianta sa se valideze si sa se consolideze in acest interval de timp cat se afla la guvernare, pentru a castiga increderea oamenilor. Dupa aceea putem discuta, sunt convins, si de proiectele de fuziune sau de unificare, in forma pe care o vom stabili, dupa o discutie prealabila in Alianta si in partidele noastre.
Deci veti merge alaturi de PNL in actuala structura a Aliantei?
Cel putin pana in anul 2008 avem un protocol pe care nici una dintre formatiuni nu s-a aratat dispusa sa-l schimbe, sa-l renegocieze sau sa-l denunte.
In cazul in care nu vor fi alegeri anticipate, la alegerile din 2008, cand ciclul electoral se incheie, veti merge impreuna pe liste?
Sunt mari sanse ca in 2008 sa mergem pe liste comune, asa cum am facut-o si in 2004, in alegerile parlamentare, iar la Cluj si Bucuresti, in alegerile locale. Dar sunt convins ca primul test il vor reprezenta alegerile pentru Parlamentul European, din toamna anului 2006, cand solutia pe care o vad ar fi sa mergem tot pe liste comune, cu o paritate de 1 la 1.

Despre PNL, numai de bine

Si, in acelasi timp, relatiile cu PNL sunt tot mai tensionate.
Eu cred ca este doar o aparenta. Relatiile cu PNL sunt bune, la fel relatiile noastre interumane, politice, institutionale. Protocolul ne asigura o functionare buna a Aliantei. Daca mai exista uneori unele voci mai limbute, pentru ca se afla intr-o campanie electorala pentru presedintia unei organizatii sau a alteia, asta nu pune sub semnul intrebarii succesul si viitorul politic al Aliantei ca structura. Pentru ca aici exista puncte de vedere comune, exista vointa de a consolida Alianta, exista vointa de a merge impreuna, lucru care se poate observa atat la nivelul guvernului, cat si la nivelul multor organizatii din teritoriu. Nu al tuturor, dar al multor organizatii din teritoriu.
Si totusi, in tot acest timp sunt tot felul de declaratii dure din partea PNL.
Dupa cum ati putut observa, ele au incetat in ultimele doua saptamani. A fost o perioada cand in PNL s-au desfasurat alegeri la toate nivelurile, incheindu-se cu alegerile pentru presedintia organizatiilor judetene, si atunci era tentant si facil sa-ti creezi un capital electoral, lansand acuzatii la adresa celor puternici, cum ar fi Traian Basescu. Intri imediat in vizorul presei, esti bagat in seama, dar au fost doar chestiuni izolate. Noi am convenit in Alianta ca trebuie sa inceteze si eu spun ca suntem pe drumul cel bun.
Dan Voiculescu va eticheta drept ipocrit, de cateva saptamani el il ataca constant pe Traian Basescu.
Cred ca, prin atacurile repetate la adresa partenerilor de coalitie, PC nu face altceva decat sa-si consolideze statutul de “solutie imorala”. Nu este firesc ca, in conditiile in care esti in aceeasi coalitie, ai aceleasi obiective, sa faci ipocrit pe cineva in dreapta si-n stanga, uitand sa privesti in propria ograda. De fapt, nu faci altceva decat sa-i ataci si sa-i jignesti pe cei cu ajutorul carora tu ai ajuns la putere. Sa nu uitam ca, fara ajutorul nostru, PC in acest moment ar fi lustruit pantofii plini de praf ai PSD si nu s-ar fi aflat in fotoliile din Palatul Victoria sau in alte fotolii din Palatul Parlamentului, precum si in diverse structuri ministeriale. E regretabil ca nu se intelege acest lucru din partea PC, care, necastigand alegerile impreuna cu noi, fiind adversarul nostru in campania electorala, nu s-a dezlipit total de practica PSD ca partid de opozitie.
Nici relatiile cu UDMR nu sunt prea bune. Amintesc ca PD a votat in Comisia pentru administratie impotriva Legii statutului minoritatilor nationale, lege care a intrat si in atentia UE. De acolo va vin semnale de sustinere a acestui proiect.
PD a votat impotriva in cadrul acelor comisii. Aceste comisii au un vot consultativ, pentru ca nu s-au inclus inca amendamentele Comisiei de la Venetia. Am convenit sa fie incluse aceste amendamente in dezbaterea din Comisia juridica si o vom face acolo.
Si o veti sustine?
O vom sustine, cu conditia ca Romania sa nu fie un poligon de incercare in privinta unor suprastandarde in materia drepturilor minoritatilor nationale. Trebuie sa avem aceleasi standarde pe care le gasim peste tot in Europa, si nu standarde care sa ne creeze probleme suplimentare si tensiunile aferente.
Sunteti in razboi cu partenerii de guvernare, cu PNL, cu UDMR sunt tensiuni, de Dan Voiculescu nu mai vorbesc. Nu va e teama sa ramaneti singuri in fata unei “monstruoase coalitii” conduse din umbra de PSD, care sigur e si beneficiarul principal al acesteia?
Deocamdata, motorul acestei guvernari il reprezinta Alianta PNL-PD. Cata vreme nu sunt probleme aici - si nu vor fi, pentru ca am castigat impreuna si am trecut impreuna prin focul opozitiei -, celelalte lucruri ar trebui sa se reglementeze mult mai usor. Iar partenerii nostri de coalitie sunt convins ca vor avea disponibilitatea politica de a intelege necesitatea coagularii in jurul Aliantei PNL-PD ca motor al acestei guvernari.
Semnalele care v-au venit pana in acest moment, dupa aproape un an de guvernare impreuna, va fac mai optimist sau mai pesimist? A fost o perioada de acomodare?
Eu spun ca partea grea a acestui mariaj al formatiunilor politice aflate la guvernare a trecut deja. S-au slefuit multe dintre asperitatile existente. Nu inseamna ca nu vor mai fi, dar, oricum, ele vor avea o intensitate moderata in viitor.

Nu anticipatelor in 2006

Ati renuntat la proiectul anticipatelor? Acum cateva saptamani spuneati ca, daca pana in primavara nu veti indeplini prioritatile din program, veti lua in calcul anticipatele. Recent, presedintele Basescu spunea la Paris ca sunt excluse anticipatele in 2006.
Cert este ca in acest moment, de astazi si pana la integrarea Romaniei in UE, nu mai putem vorbi de anticipate.
Asta inseamna 1 ianuarie 2007?
Eu zic ca pana la 1 ianuarie 2007 nu putem vorbi de alegeri anticipate, pentru ca asta ar insemna sa compromitem definitiv orice sansa a noastra de integrare in UE. Vremea anticipatelor a trecut in vara anului 2005. Era ideal daca le-am fi facut atunci, n-am fi avut nici aceste probleme cu majoritatea fluctuanta si instabila din parlament, n-am fi avut nici probleme cu divergentele din coalitie. Asta este, nu s-a facut atunci, nu mai revenim asupra trecutului. Acum avem ca obiectiv prioritar indeplinirea programului de guvernare si integrarea Romaniei in UE. Dupa aceea putem discuta si de anticipate, dar nu inainte de 1 ianuarie 2007.
Au fost cateva neintelegeri punctuale cu PNL, de pilda Registrul Comertului sau Legea pentru interzicerea migratiei politice. Cum rezolvati aceste probleme?
Eu cred ca au fost deja amenajate aceste puncte de vedere usor divergente. Pe moment, Registrul Comertului va ramane acolo unde este si vom discuta in viitor o alta solutie, daca va fi nevoie. In privinta Legii migratiei, iarasi am gasit o solutie foarte buna. Primarul sau consilierul municipal sau judetean care paraseste partidul de pe listele caruia a fost ales pierde mandatul respectiv si aceasta este solutia pe care am agreat-o la nivelul Aliantei.
Pana la urma v-ati impus punctul de vedere aici?
Fiecare a cedat cate un pic in fiecare loc.
Cu Legea lustratiei cum ramane?
Ramane sa analizam proiectele existente. Sunt vreo 7, 8, 9 proiecte pe piata in acest moment, va trebui sa le analizam pe fiecare, va trebui sa analizam impactul acesteia pentru agenda cetateanului si sa stabilim prioritatile.
Ca partid popular, presupun ca ati sustine o asemenea lege.
Nu respingem o asemenea lege, dar trebuie studiate toate aceste proiecte si vazut care model ar fi cel mai bun dupa 15 ani de la revolutie, pentru ca nu suntem nici in situatia Cehiei, a Ungariei sau a Poloniei, care si-au rezolvat aceasta problema in primii ani dupa caderea regimurilor comuniste. Va trebui sa vedem exact cum putem rezolva problema in Romania - si trebuie s-o rezolvam -, dupa 15 ani. Poate la inceput condamnarea, cel putin la nivel politic, a comunismului, ca o prima solutie inainte de a incepe discutia cu privire la Legea lustratiei.
Sunteti convins ca presedintele Basescu, care pana in acest moment nu a fost foarte castigat de aceasta idee a condamnarii...?
Nu stiu. Este o parere pur personala, n-am intrat in discutii cu colegii mei. Am discutat-o doar cu colegul meu Liviu Negoita, dar n-am discutat-o nici in partide si nici in Alianta, deocamdata.
Personal, spuneti ca vi se pare utila o condamnare a comunismului?
Eu si Liviu Negoita am discutat aceasta idee si nu ni se pare inoportuna in acest moment.

Curtea Constitutionala, o bariera in calea modernizarii

Nu aveti pareri concordante cu PNL nici asupra proiectului Legii referendumului. Legea are o miza enorma pentru reformarea sistemului politic in Romania. Sustineti proiectele lui Traian Basescu pentru reformarea sistemului politic?
Le-am sustinut atunci cand eram impreuna in opozitie si Traian Basescu era presedintele PD si este evident ca trebuie sa avem o continuitate intre proiectele pe care le-am sustinut in opozitie si cele pe care le sustinem acum, cand suntem la putere. Am sustinut, sustinem si vom sustine parlamentul unicameral ca o solutie de reformare a clasei politice si a sistemului politic din Romania. Indiscutabil.
In viziunea lui Traian Basescu, reforma prevede si o intarire a rolului jucat de presedinte. Nu e riscant pentru soarta democratiei in Romania ca presedintele sa aiba puteri prea mari? Daca abuzeaza de ele?
Deocamdata nu am discutat in concret despre ce ar putea fi vorba si n-am avut in vedere modificarea prerogativelor prezidentiale. Cel putin pana in acest moment n-am discutat.
Credeti ca o reformare din temelii a sistemului politic, asa cum o propune presedintele Basescu, se poate realiza cu actuala Curte Constitutionala, care poate bloca legile?
In acest moment, Curtea Constitutionala este o bariera insurmontabila in calea proiectelor de modernizare a Romaniei, fie ca vorbesc de justitie, fie ca am vorbit aici de echilibrul politic care trebuie la un moment dat restabilit in parlament. Curtea Constitutionala, din nefericire, a incetat sau inceteaza sa mai fie o instanta suprema in materie de constitutionalitate si devine tot mai mult un instrument politic al actualei opozitii de blocare a proiectelor de reforma ale guvernantilor actuali.
Nu va propuneti schimbarea Legii Curtii Constitutionale?
Avem un proiect comun in acest sens. Prima solutie pe care o vedem este introducerea conflictului de interese; pe de alta parte, eliminarea posibilitatii ca, in viitor, alti membri de partid, cel putin cu inalte ranguri, cum sunt cel de ministru, cel de parlamentar, sa mai fie numiti judecatori la Curtea Constitutionala. Aceasta instanta ar trebui sa ramana una care sa asigure respectarea Constitutiei, si nu un gardian al apararii intereselor unui anumit partid politic.
Sunteti foarte rezervati atunci cand vine vorba de schimbarea sefilor serviciilor secrete mosteniti de la PSD. Chiar credeti ca Timofte, Fulga, ex-lideri ai PSD, au interesul ca guvernarea actuala sa inregistreze mari succese sau asta e o forma de a va distanta de PNL, care a cerut schimbarea lor?
Cred ca n-ar trebui sa discutam cu foarte mare lejeritate noi, oamenii politici, chestiuni ce tin de siguranta si de securitatea nationala. Toate aceste servicii au competente directe in materie de siguranta nationala si securitate nationala si trebuie lasati cei care cunosc acest domeniu si au atributii in acest sens sa se pronunte. CSAT, Presedintia Romaniei sunt institutii abilitate de lege sa dea solutii si sa ofere explicatii. Nu cred ca este cazul ca politicienii sa se amestece acolo unde nu le este treaba. Asa cum nu s-au amestecat si n-au putut face nimic in cazul crizei ziaristilor si, iata, ei s-au intors teferi din Irak datorita contributiei acestor servicii, asa si in cazul aprecierii performantei acestor servicii, trebuie sa-i lasam pe cei care cunosc activitatea lor sa se pronunte.
Dar totusi nu e o inconsecventa din partea dvs.? Vorbiti de judecatori ai Curtii Constitutionale care au fost ministri PSD in diverse guverne. Ati incercat sa-i schimbati pe Nastase si Vacaroiu de la presedintia Camerelor, si totusi Fulga si Timofte stau linistiti? Ce sa intelegem de aici?
Ei isi exercita competentele pe un domeniu extrem de profesionist si extrem de bine delimitat, al sigurantei si securitatii nationale. Or, cu aceste chestiuni n-ar trebui sa ne jucam foarte usor, pentru ca ne vizeaza pe noi toti, indiferent ca sunt PD, PNL, PSD sau UDMR. Chestiunile de securitate nationala ar trebui abordate cu mult mai multa responsabilitate decat chestiunile ce tin de jocul politic cotidian.
PSD vrea sa puna recent infiintata Comunitate Nationala de Informatii sub controlul parlamentului. Care e pozitia PD?
Deocamdata, cred ca ceea ce s-a stabilit la CSAT reprezinta solutia cea mai potrivita pentru momentul actual, intrucat acolo au fost toate partile implicate si cred ca au luat o decizie foarte buna cu privire la statutul si pozitia acestei Comunitati. Respect pozitia CSAT. Deocamdata, pozitia PSD nu are nici un fel de fundament. Este doar o actiune de revansa politica si de galagie electorala.
Reforma in justitie pare in acest moment blocata de CSM si CNSAS. Fiind portofoliul PD, asteptam o atitudine mai ferma din partea dvs. privind aceste derapaje. Nu o mai sustineti pe Monica Macovei, nu ati criticat apasat derapajele, macar ale CNSAS, de saptamana trecuta, care refuza sa respecte prevederile unei legi, pana la urma, trimitand-o Birourilor permanente, de la Birourile permanente inapoi la guvern?
Sunt doua lucruri distincte, Ministerul Justitiei si CNSAS. Monica Macovei a avut, are si va avea sustinerea totala a PD, pentru activitatea juridica si de reformare a sistemului judiciar, pentru proiectele de reforma in domeniul justitiei pe care le-a initiat. Ea reprezinta o voce distincta in Romania in materie de justitie. Ne-am asumat, cei de la PD, responsabilitatea de a numi un ministru independent tocmai pentru a nu face politica in justitie, astfel incat, lucru care s-a vazut si in Raportul de tara, reforma justitiei sa capete cateva puncte albe in Raportul de tara. In privinta CNSAS, asteptam reformarea intregii institutii, odata cu expirarea mandatului actualei structuri.
Ce faceti cu Legea bugetului? PSD va propune sa negociati impreuna Legea bugetului. O sa negociati?
PD a apreciat ca este anormal ca un proiect politic precum Legea bugetului de stat sa fie negociat cu opozitia, cea care a votat impotriva guvernului la investitura, cea care nu sustine proiectele si prioritatile actualei guvernari. Actuala coalitie trebuie sa se mobilizeze pentru a trece bugetul de stat in forma in care l-a conceput, cu amendamentele acceptate de comun acord. Altfel ni s-ar parea ca am renunta la lucrurile pe care le-am promis in campania electorala, ca am renunta la obiectivele din programul de guvernare si nu am face altceva decat sa adancim neincrederea oamenilor ca actuala coalitie poate guverna tara.
Ati renuntat la protocolul din august care cerea schimbarea presedintilor Camerelor?
Nu am renuntat. Ne-a pus Curtea Constitutionala o bariera aproape insurmontabila. Veti incerca totusi?
Dupa ce vom modifica Regulamentul parlamentului in conformitate cu decizia Curtii, sper sa gasim solutia de revocare ca sanctiune a celor doi presedinti ai Camerelor parlamentului.
Ati reusit sa deblocati construirea autostrazii Bechtel.
Eu cred ca este vointa tuturor colegilor din Alianta si din coalitie. Important este ca s-a inteles importanta acestui proiect pentru Romania, pentru Transilvania si pentru faptul ca Romania are nevoie de foarte multe autostrazi, are nevoie de infrastructura, daca doreste sa intre in UE. Deci, n-as lua-o ca pe un castig personal, ci ca pe un castig politic al nostru, al tuturor, pentru ca nevoia de autostrazi ne vizeaza pe toti.
Dar totusi, cel mai important segment este Bucuresti-Brasov. Aici avem circulatia cea mai mare si totusi...
Dar sa nu uitam ca pe la Bors intra UE in Romania.
Si ce facem? Se opreste la Brasov?
Bors-Cluj-Brasov-Bucuresti. Nu trebuie ignorat acest proiect pentru Transilvania, care este extrem de important si este si pe masura contributiei pe care Transilvania o are la bugetul public national.
Dar si Bucurestiul, Prahova si Brasovul au contributie.
Nu se contrapun aceste proiecte. Avem nevoie de mai multe autostrazi in Romania. Avem nevoie si de Coridorul 4, avem nevoie si de Bechtel. Aceste lucruri trebuie sa fie realizate. Nu se contrapun. Aici este marea greseala: sa spunem ca facem Bechtel si nu facem Coridorul 4 sau facem Coridorul 4 si nu facem Bechtel. Cu surse diferite de finantare trebuie facute toate aceste autostrazi, pentru ca numai asa Romania poate aspira sa aiba un statut decent in UE.

Interviu realizat de Armand Gosu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22