De același autor
La sesizarea PRM si PSD, Curtea Constitutionala a decis ca articolele din Regulamentele Camerelor care permit schimbarea presedintilor sunt neconstitutionale. In acest fel, Curtea a ridiculizat coalitia de la putere, care s-a zbatut inutil mai bine de trei luni.
La începutul lunii august, printr-un protocol semnat de membrii coalitiei, s-a fixat data de 15 septembrie, pentru schimbarea lui Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase din fruntea Senatului si a Camerei Deputatilor. Protocolul s-a încheiat dupa ce premierul Calin Popescu Tariceanu a refuzat declansarea procedurilor pentru alegerile anticipate. Schimbarea presedintilor celor doua Camere urma sa demonstreze ca actuala coalitie poate sa preia integral puterea din mainile PSD.
Dupa lungi dezbateri care au scos la lumina slabiciunile coalitiei, Regulamentele au fost în cele din urma votate, pentru ca, acum, Curtea Constitutionala sa declare neconstitutionale prevederile care ar fi permis schimbarea presedintilor Camerelor.
Premierul Tariceanu se îndoieste de obiectivitatea Curtii. Vicepresedintele PNL Puiu Hasotti i-a acuzat pe judecatori de “obedienta politica” fata de PSD si a anuntat o initiativa legislativa care sa reglementeze conflictul de interese si incompatibilitatile de la Curte. PNL doreste depolitizarea Curtii Constitutionale, prin îndepartarea judecatorilor care au facut politica de partid.
Proiectul de depolitizare a Curtii i-ar putea viza pe Ion Predescu, ministru al Justitiei (1996) în guvernul Vacaroiu, senator PSD (1990-2004); Petre Ninosu, ministru al Justitiei (1992-1994), ministru pentru Relatia cu Parlamentul (1995-1996) si deputat PDSR (1990-2000); Acsinte Gaspar, ministru pentru Relatia cu Parlamentul în guvernul Nastase (2000-2004) si deputat PSD (1996-2004); Nicolae Cochinescu, procuror la Procuratura Generala a RSR (1973-1989), procuror general al României (1996-1997), numit de Ion Iliescu; Kozsokar Gabor, senator UDMR (1990-1998); Serban V. Stanoiu, sotul senatorului PSD Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei în guvernul Nastase. Doar numele a trei din cei noua judecatori nu au fost mentionate pana acum ca facand parte din “gruparea PSD” de la Curtea Constitutionala: Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur si Ioan Vida.
Curtea Constitutionala a dat, numai în ultimele luni, mai multe decizii extrem de controversate. La sesizarea PRM a considerat neconstitutionala legea privind despagubirile acordate fostului suveran al Romaniei. La sesizarea PRM si PSD a gasit neconstitutionale o serie de prevederi importante din pachetul legislativ privind reforma justitiei. Tot Curtea Constitutionala a decis ca PNA nu avea dreptul sa ancheteze parlamentari.
Curtea Constitutionala a devenit unul dintre cei mai importanti actori de pe scena politica româneasca. Pentru a analiza implicatiile politice ale ultimei decizii a Curtii, ne-am adresat atât liderilor partidelor din coalitie, cât si unor comentatori politici.
1. Prin deciziile sale, Curtea Constitutionala a devenit arbitru în jocul politic. Cum comentati aceasta noua ipostaza a Curtii Constitutionale?
2. Cum explicati esecul coalitiei, care si-a propus schimbarea presedintilor Camerelor pana la 15 septembrie?
3. Mai este decisa coalitia sa-i înlocuiasca pe Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu? Cum va putea sa-i schimbe, în urma deciziei Curtii Constitutionale?
4. Evaluati acum proiectul organizarii de alegeri anticipate în 2006?
5. Ce sanse de supravietuire dati actualei coalitii pana la Raportul din primavara al Comisiei Europene?
CALIN POPESCU TARICEANU, presedintele PNL
Conflict de interese la Curtea Constitutionala
1. PNL nu îsi ascunde preocuparea fata de obiectivitatea deciziei Curtii Constitutionale, dat fiind conflictul de interese în care se afla unii dintre membrii ei.
2. Nu este un esec al coalitiei, pentru ca decizia nu a fost luata în parlament, unde coalitia majoritara si-a exercitat vointa politica, ci la Curtea Constitutionala, unde majoritatea, daca vreti, este detinuta de fosti membri ai PSD. Am mai spus ca eu am serioase semne de întrebare cu privire la obiectivitatea cu care judecatorii au analizat modificarea Regulamentelor. Cred ca pe viitor suntem obligati sa ne gandim la o initiativa legislativa care sa evite astfel de situatii.
3. Intr-un sistem parlamentar, este legitim politic ca presedintia Camerelor legislative sa apartina majoritatii parlamentare care sustine guvernul, iar acest lucru se întampla si în statele europene. Mi-e greu sa-mi imaginez cum se va defini PSD ca partid de opozitie, cand se tine disperat de doua pozitii care în mod normal trebuie sa apartina puterii. Da, vom continua sa sustinem ca cei doi presedinti trebuie înlocuiti si vom identifica si solutiile pentru a realiza acest lucru.
4. Primul lucru de care trebuie sa se ocupe un guvern este asigurarea stabilitatii si gestionarea eficienta a treburilor tarii. Organizarea de alegeri anticipate nu este prima optiune pentru nici un guvern responsabil. Ea poate fi o optiune doar într-o situatie de avarie, în care Executivul nu ar mai avea sprijinul majoritatii parlamentare.
Cred ca trebuie sa avem mereu în vedere prioritatile Romaniei. 2006 va fi ultimul an al perioadei de preaderare. In urmatoarea perioada trebuie sa ne mobilizam pentru a îndeplini la termen angajamentele din calendarul de integrare. Pana în aprilie, ne-am propus sa luam toate masurile care sa rezolve problemele legate de domeniile sensibile si în cele în care trebuie accelerate masurile de reforma (care au fost marcate în Raportul de Monitorizare cu stegulete rosii si, respectiv, stegulete galbene). In plus, pe tot parcursul anului 2006 urmeaza sa aplicam celelalte angajamente, conform calendarului de integrare. Guvernul a aprobat deja planul de actiuni pentru pregatirea pentru integrare în perioada 2005-decembrie 2006. Ne vom concentra pe implementare. Voi monitoriza personal acest proces, cum am facut-o si pana acum.
5. Coalitia de guvernare este functionala si nimeni nu a pus problema ruperii ei. Chiar daca nu se bazeaza pe o neta superioritate parlamentara, ea a asigurat sprijinul parlamentar pentru actiunile guvernului, care si-a atins obiectivele în domeniile prioritare pe care si le-a stabilit. Este o greseala sa evaluam coalitia dupa titlurile din ziare. Coalitia trebuie evaluata dupa reformele pe care le pune în practica guvernul. Dupa principiul “good news is no news”, declaratiile picante ale unor lideri politici au o trecere mai mare decat actiuni concrete de aplicare a acquis-ului comunitar sau a angajamentelor europene. Coalitia mai trebuie evaluata si dupa existenta unui proiect comun, care îi leaga pe membrii sai. In mod evident, integrarea europeana a Romaniei pe 1 ianuarie 2007 este proiectul comun care leaga coalitia guvernamentala.
EMIL BOC, presedintele PD
Cureaua de transmisie a obiectivelor politice ale PSD
1. In mod firesc, într-un stat de drept, Curtea Constitutionala este un gardian al Constitutiei, cu o singura conditie: deciziile sale sa nu aiba un pronuntat caracter partizan politic. In Romania, reglementarile care vizeaza Curtea Constitutionala sunt în concordanta cu alte reglementari din tarile Uniunii Europene, dar din punct de vedere practic politic, prestigiul Curtii Constitutionale este alterat de pronuntatul caracter politic al acesteia. Curtea Constitutionala a devenit, din nefericire, cureaua de transmisie a obiectivelor politice ale PSD, prin faptul ca mai multi judecatori ai Curtii Constitutionale sunt fosti demnitari PSD. Din acest punct de vedere, Curtea Constitutionala este si jucator, si arbitru în aceeasi cauza, neavand cum sa fie un adevarat gardian al Constitutiei si un arbitru onest al jocului politic.
2. In conditiile în care Curtea Constitutionala a lasat deoparte textul Constitutiei si a scris decizia cu cerneala PSD, era previzibil esecul coalitiei. Am crezut prea mult în faptul ca în Romania statul de drept este consolidat, iar autoritatile publice iau decizii impartiale si nimeni nu e mai presus de lege.
3. Din punct de vedere strict personal, apreciez ca mai exista o cale juridica pentru demiterea presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului. Dar calea juridica nu este suficienta, ea trebuie sa fie dublata si de o vointa politica. Practic, ar ramane posibilitatea revocarii presedintilor ca sanctiune pentru încalcarea Regulamentelor si a Constitutiei. Sunt deja mai multe exemple din activitatea de pana acum de încalcare a Regulamentelor si a Constitutiei. De exemplu: refuzul convocarii Camerelor în sesiune extraordinara, refuzul de a supune la vot în plen propuneri ale parlamentarilor coalitiei, penibilul gest de a încuia usile de acces în sala de sedinte a Camerei Deputatilor s.a. Ramane de vazut daca, în aceste momente, coalitia mai este dispusa la un razboi de uzura în conditiile presante legate de integrarea Romaniei în Uniunea Europeana.
4. Este clar ca pana la integrarea în Uniunea Europeana, cel putin, nu se mai poate vorbi despre alegeri anticipate.
5. Eu sunt convins de faptul ca actuala coalitie nu doar ca va supravietui pana la Raportul de tara, ci si ca va integra Romania în Uniunea Europeana.
MARKO BELA, presedintele UDMR
Intentia de a schimba presedintii Camerelor e inca valabila
1. Atunci cand am discutat modificarea Constitutiei nu trebuia sa acceptam întarirea rolului Curtii Constitutionale, în asa fel ca deciziile sale sa nu poata fi reexaminate sau schimbate de catre parlament printr-o majoritate calificata. Eu am avut la vremea respectiva multe discutii cu colegii mei juristi, fiindca, dupa parerea mea, în aceasta perioada de tranzitie nu ar fi fost bine sa dam o forta excesiva unei alte institutii decat parlamentul, pe plan legislativ. Si iata ca banuielile mele s-au adeverit: am creat un al doilea for legislativ, în sensul negativ al cuvantului, Curtea Constitutionala neputand adopta legi, dar putandu-le schimba.
Aceasta situatie nu poate fi modificata decat prin schimbarea Constitutiei, dar, între timp, am putea sa reglementam mai bine incompatibilitatile în cazul judecatorilor Curtii Constitutionale, inclusiv în cazul candidaturilor pentru aceasta institutie, astfel încat persoanele desemnate sa nu fie membri de partid sau simpatizantii unui partid.
Daca Curtea Constitutionala vrea sa fie arbitru în jocul politic, atunci membrii ei nu pot proveni dintr-o echipa care se afla pe teren si nici nu se poate ca membrii de familie sa joace în vreuna dintre aceste echipe.
2. Sunt mai multe cauze. In primul rand, o analiza prea superficiala a alternativelor; în al doilea rand, deficiente de organizare; iar în al treilea rand, o lipsa de disciplina. Intr-o coalitie trebuie sa stii ce vrei. Daca nu-ti dai seama ca nici ca partid politic nu vei putea reusi fara aportul întregii coalitii si daca vei contrapune interesele de partid intereselor coalitiei, atunci vei avea parte de astfel de esecuri. As propune partenerilor mei din coalitie sa accepte ca într-o coalitie te comporti altfel decat atunci cand esti singur la putere.
3. În continuare este valabila ideea conform careia presedintii Camerelor ar trebui sa provina din partea coalitiei. Nu poti cere unui lider din opozitie sa-ti sustina demersurile bazate pe programul tau de guvernare, care nu este si al lui. Deci, este valabila în continuare intentia de a schimba presedintii Camerelor. In schimb, ramane de discutat modalitatea acestei schimbari în cadrul coalitiei.
4. Parerea noastra este ca momentul oportun al organizarii alegerilor anticipate a fost deja depasit, iar convingerea mea este ca un partid sau o coalitie ajunsa la putere ar trebui sa se preocupe în primul rand de programul de guvernare si, evident, în cazul Romaniei, de integrarea în Uniunea Europeana, si nu de a se lamenta despre eventualele posibilitati prin care am putea sa ne asiguram o putere politica mai mare decat cea care ni s-a asigurat prin alegerile generale. Alegerile anticipate sunt justificate, dupa parerea mea, numai în cazul în care guvernarea este imposibila. Guvernarea comuna devine imposibila atunci cand partidele nu-si mai asuma deciziile guvernului sau nu respecta întelegerile comune. Or, daca se va întampla asa, atunci într-adevar va fi nevoie de alegeri anticipate. UDMR va face fata oricand unei astfel de situatii, dar pana în aprilie 2006 nu ne putem permite sa ne gandim la alegeri anticipate.
5. Avem obligatia fata de propriul electorat si fata de Romania sa nu periclitam un raport pozitiv al Comisiei Europene. Dar pentru acest lucru nu este destul sa supravietuim, ci trebuie sa fim mai solidari decat pana acum. Avem nevoie de o coerenta mai mare în cadrul coalitiei, în ceea ce priveste pregatirea si luarea deciziilor.
DAN VOICULESCU, presedintele PC
O victorie morala a coalitiei
1. Curtea Constitutionala are ca obiect sa supravegheze respectarea legilor conform Constitutiei României. Din acest punct de vedere, membrii Curtii sunt cei mai inalti functionari ai statului si garantii drepturilor constitutionale. Este cu atat mai regretabil ca, in acest moment, Curtea Constitutionala este considerata arbitru politic. Din pacate, in ultimii 15 ani, prea des s-a folosit in Romania principiul “o mana spala pe alta si amandoua obrazul”. De aceea, eu sunt adeptul unei depolitizari totale a Curtii Constitutionale.
2. Paradoxal, eu consider ca acest esec de la Curtea Constitutionala este, de fapt, o victorie morala a coalitiei. Aceasta coalitie a demonstrat un lucru extrem de important: ca vrea sa conduca Romania in spiritul si respectul fata de lege, cetateni si statul de drept. Este un salt urias fata de dispretul regimului trecut in raport cu aceste valori. O societate cladita pe democratie si respectul legii si Constitutiei este o societate bine cladita.
3. Vom discuta in cadrul Consiliului National de Coordonare ce solutii legale exista. Vom vedea ce ne recomanda juristii coalitiei.
4. Eu am atras atentia inca din luna ianuarie a acestui an asupra pericolului instabilitatii politice. Tot atunci, am lansat, ca partid, si un apel la stabilitate in vederea integrarii la timp in Uniunea Europeana. Reiterez acest apel: este nevoie de stabilitate politica pentru a depasi cu bine momentul aprilie 2006! Si realizarea acestei stabilitati revine tuturor factorilor politici.
Il numeam de curand pe presedintele Traian Basescu drept “solutia ipocrita”. Eu asa consider ca s-a manifestat si se manifesta. Ce dovada mai buna de ipocrizie sa va dau decat ce ni s-a intamplat noua?
Pe 18 decembrie 2004, d-l Basescu spunea public ca va saluta “cu mult respect” venirea PUR si UDMR intr-un guvern alaturi de PNL si PD, iar la nici trei saptamani distanta califica, tot public, aceasta colaborare ca fiind “o solutie imorala”. Cat priveste alegerile anticipate, eu as vrea sa vad cine isi asuma enorma raspundere a amanarii integrarii in Uniunea Europeana. Pentru ca alegerile anticipate in 2006 inseamna obligatoriu amanarea integrarii.
5. Actuala coalitie va dura atat timp cat ne vom respecta intre noi si vom vedea cu prioritate interesul national.
1. Cine pierde si cine castiga de pe urma deciziei Curtii Constitutionale privind Regulamentul Camerelor?
2. Ce sanse dati guvernului condus de Calin Popescu Tariceanu de a conduce Romania pana la Raportul de tara din primavara lui 2006?
3. Care sunt principalele obstacole in functionarea coalitiei?
RODICA CULCER
Premierul e marele perdant
1. Fara indoiala, Adrian Nastase este marele castigator al deciziei Curtii Constitutionale de a respinge articolul din Regulament care ar fi permis schimbarea presedintelui Camerei Deputatilor. Pozitia sa a fost intarita nu numai in stat, in a carui ierarhie va continua sa ocupe al treilea loc, ci si in partid, unde va continua sa fie o personalitate mai importanta decat Mircea Geoana. In plus, atat el, cat si PSD au reusit o demonstratie de forta, aratand tuturor ca au puterea sa zadarniceasca orice initiativa a coalitiei. Pe termen scurt, PSD si-a sporit capitalul de imagine. Reversul medaliei insa este ca in aceeasi masura a crescut si aversiunea fata de acest partid si Adrian Nastase din partea unei parti considerabile a electoratului, care simte ca jocul democratic este sabotat pe cai nu tocmai corecte, prin structuri care nu au fost alese democratic, cum este de pilda Curtea Constitutionala, populata cu fosti parlamentari si ministri ai PDSR/PSD. In acelasi timp, aceasta noua “victorie” a PSD si a aliatilor sai ar putea determina Alianta sa se gandeasca mai serios la mijloace de contracarare a deciziilor Curtii Constitutionale. Am vazut, de altfel, ca PNL a si propus un proiect de lege care sa interzica judecatorilor Curtii apartenenta la un partid politic. Chiar daca are sanse minime de reusita, aceasta initiativa este un semnal ca Alianta nu va tolera la infinit cenzura partinica a unei institutii care nu este indispensabila democratiei. Mai mult, experienta romaneasca a dovedit ca este chiar nociva.
Un cuvant si despre marele perdant: el se numeste Calin Popescu Tariceanu, cel care a insistat asupra schimbarii Regulamentului si a aprobat strategia defectuoasa a coalitiei in aceasta privinta. Atacul Monei Musca la adresa acestei strategii este edificator pentru problemele pe care aceasta infrangere a coalitiei i le provoaca primului ministru: ca si Traian Basescu, doamna Musca a sustinut ca era suficient sa se schimbe un singur articol din Regulament, evitandu-se astfel risipa de timp si energie din parlament, precum si complicatiile constitutionale. Premierul va avea mari dificultati sa raspunda convingator acestor acuzatii.
2. In mod normal, din motive strategice, guvernul actual ar trebui mentinut macar pana la Raportul din aprilie. Soarta sa este insa tot mai incerta din cauza conflictelor din interiorul PNL izbucnite saptamana trecuta. Problema este, asadar, daca premierul Tariceanu isi va mai putea mentine pozitia in interiorul propriului partid. In acest moment, el este supus unui tir incrucisat din doua directii diametral opuse: adeptii lui Dinu Patriciu, in frunte cu Ludovic Orban, frustrat ca a pierdut Primaria Capitalei, si Crin Antonescu (conducatorul plutonului de sustinatori care l-a condus la Parchet pe presedintele Rompetrol) ii reproseaza linia concilianta si cooperanta cu Traian Basescu, iar dizidentii “anti-patricieni” - Mona Musca, Valeriu Stoica, Ionut Popescu - il acuza de obedienta tocmai fata de Dinu Patriciu. Domnul Tariceanu pare sa fi esuat in tentativa sa de a mentine un echilibru intre interesele Aliantei - care includ colaborarea cu PD si presedintele Traian Basescu - si insistentele vechilor sai prieteni politici, printre care la loc de frunte se situeaza Dinu Patriciu. Aceste doua grupari de persoane si interese au devenit incompatibile, iar premierul a fost pus intr-o situatie din care nu poate iesi decat facand o optiune clara, fara echivoc. Este exact ceea ce a incercat sa evite, pentru ca stia probabil ca, orice decizie ar lua, va pierde o parte din partid.
In acest moment, asadar, supravietuirea guvernului in actuala sa formula depinde de ceea ce se intampla in PNL si de pozitia premierului Tariceanu.
3. Din raspunsul la intrebarea anterioara s-a putut deduce, cred, ca unul din marile obstacole care impiedica buna functionare a Aliantei este Dinu Patriciu, adversar declarat al acesteia inca de la infiintare. Ostilitatea dintre presedintele Rompetrol si presedintele Basescu risca sa aiba efecte devastatoare asupra PNL si asupra Aliantei, asa cum se prezinta ea in acest moment. Nu putem exclude, pe de alta parte, posibilitatea ca Traian Basescu sa asiste cel putin impasibil la degringolada liberalilor, gandindu-se ca ea favorizeaza, prin contrast, PD si poate pregati terenul pentru formarea unui partid prezidential in jurul acestuia din urma.
Zdruncinata de lupte interne, Alianta a devenit vulnerabila la actiunile fortelor centrifuge din interiorul coalitiei, reprezentate in primul rand de PC, ostil presedintelui Basescu. Totodata, a scazut si imunitatea coalitiei la asaltul din partea PSD. Nu in afara trebuie insa sa cautam adevaratele slabiciuni si vulnerabilitati ale coalitiei, ci in interiorul Aliantei, in caracterul ei eterogen si in lipsa de forta a liderilor ei politici.
GELU TRANDAFIR
O schimbare de guvern ar putea afecta cauza Romaniei
1. Pierde Alianta D.A., in special Partidul National Liberal si premierul Tariceanu, care a oferit aceasta solutie la schimb contra renuntarii la anticipate. Dupa ce a renuntat la anticipate, Alianta se dovedeste o data in plus neputincioasa. Opinia publica vede ca, de fapt, tot la PSD e puterea. Pierde cauza reformei din PSD, Geoana si gruparea reformista s-ar fi impus mai usor daca Nastase nu mai detinea presedintia Camerei Deputatilor, cu toata vizibilitatea si sinecurile pe care le ofera aceasta functie.
2. Are sanse destul de mari, in numele stabilitatii. Spre deosebire de situatia din vara, de data aceasta o schimbare de guvern ar putea afecta cauza Romaniei.
Redactarea Raportului incepe in februarie-martie si pana atunci trebuie inregistrate progresele care sa impiedice recomandarea aplicarii clauzei de salvgardare. O schimbare de guvern ar tulbura situatia in aceasta perioada decisiva. Momentul relansarii si al castigarii unei majoritati confortabile pentru Alianta (care ar fi condus la accelerarea reformelor inaintea Raportului din primavara) a fost ratat in iulie, cand premierul Tariceanu a revenit asupra demisiei si anticipatelor. Pana la primavara, va trebui sa ne descurcam cu ce avem.
3. Lipsa unui parteneriat adevarat intre cele doua Palate. Izolarea lui Basescu. Lipsa de curaj si viziune politica in PD, dar mai ales in PNL. Absenta leadership-ului in PNL, incurajarea acelor liberali (Orban, Hasotti) ce dinamiteaza relatia cu presedintele Basescu si PD. Vietuirea PD doar ca o masinarie politica pentru realegerea presedintelui Basescu, nu ca un partid cu o doctrina clara. Preferarea convietuirii cu “solutia imorala” PUR unei confruntari electorale decisive cu fostii comunisti.
IOSIF BODA
Decizia Curtii, perdanta si pentru PSD
1. Decizia Curtii Constitutionale este doar epilogul unui complicat si pagubos proces. Mai intai, Constitutia in sine este nu doar mult prea neclara, ci si nociva in destule prevederi ale ei. Ceata care pluteste asupra naturii regimului politic romanesc (nici republica prezidentiala - tip SUA, nici republica parlamentara - tip Germania, Italia, Ungaria s.a., si nici macar semiprezidentiala - tip Franta, unde presedintele il poate demite pe primul ministru, poate dizolva parlamentul si decreta organizarea de alegeri anticipate) este poate cea mai nociva. Dar si posibilitatea de a ajunge la o astfel de coabitare ca la noi, adica presedinte si guvern de o anumita culoare si sefii parlamentului de alta, este mult prea ciudalnica. Dar, cine stie, poate ca relevarea, in sfarsit, a acestor gauri negre ale sistemului politic romanesc se va transforma intr-un castig daca se ajunge la ideea de a schimba radical Constitutia. Si atunci, se va putea regandi si legea de organizare si functionare a Curtii Constitutionale. De la modul de desemnare a judecatorilor si pana la cum se poate infrange constitutional vointa Curtii (de exemplu, prin votul a 2/3 din Camerele reunite ale parlamentului).
Asa, la o judecata lejera, marele perdant pe termen scurt este, desigur, Alianta PNL-PD, care s-a dovedit un jucator nociv de sah politic. Eu cred, dar nu voi argumenta in acest sens, ca si PSD pierde prin aceasta decizie. Poate doar Adrian Nastase sa iasa in castig. Nu doar de orgoliu personal mangaiat, ci si de pozitie de putere in cadrul troicii de la varful PSD.
2. In mod normal, dar ce mai e normal in Romania de azi?, asa cum arata acum lucrurile, nu exista alternativa la Alianta PNL-PD. PSD nu s-a lepadat inca de pacate. De acele pacate pentru care a fost sanctionat la vot. Incercarile de a oferi imaginea unui partid cu unitatea refacuta nu-i confera si credibilitatea necesara.
In interiorul PNL s-au produs, se pare, mutatii mai importante decat sunt dispusi unii sa recunoasca. Acceptarea lui Calin Popescu Tariceanu in cadrul PNL este mai mare decat oricand. Competitori (daca nu adversari) de altadata ai lui Tariceanu s-au aliniat acum in spatele lui, alaturi de el si ii sunt pavaza. Chiar si lideri cu independenta lor, precum Mona Musca, Gh. Flutur sau Crin Antonescu, fie ca ca au pus batista pe tambal, fie au devenit foarte prudenti, incercand sa adulmece posibile viitoare furtuni. Daca nu cumva vor interveni factori neprevazuti (oricum, neprevazuti de analisti si comentatori politici), cum ar fi, sa zicem, interventia (justificata sau abuziva, nu stiu), a justitiei, atunci Tariceanu va fi prim-ministru si dincolo de primavara lui 2006.
3. a) Faptul ca fondatorii Aliantei PNL-PD nu mai pot interveni direct in functionarea ei. Nu mai sunt in fruntea Aliantei.
b) Liderii Aliantei se uita la Protocolul de functionare ca la Talmud, unde ar trebui sa gaseasca raspuns la orice intrebare. Si nu gasesc.
c) Aliatii isi aduc la cunostinta pasurile, unii altora, prin presa. Nu stiu sa comunice in camerele silentioase ale politicii.
d) Cei doi parteneri mai mici (si conjuncturali!!) din coalitie - UDMR si PC - sunt priviti ca niste copii de mingi si, adesea, tratati ca atare.
e) Nu exista o cultura a guvernarii in coalitie. La Conferinta de dezarmare de la Helsinki, SUA si San Marino, care stateau la aceeasi masa rotunda, dispuneau fiecare doar de un singur vot. Si se si lasa (pastra) aparenta ca voturile lor au aceeasi greutate.
f) Ne lipsesc lideri politici de anvergura, cu viziune!
Ancheta realizata de Armand Gosu
