De același autor
La 23 septembrie, începând cu orele 00.30, transmite Al Jazeera, aviaţia de luptă americană a lovit cu putere poziţii din Siria aflate sub controlul Statului Islamic (ISIL). La acţiune au participat şi cinci state arabe: Bahrainul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Iordania. Surse diplomatice care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că „şi Qatarul a fost implicat, deşi nu e clar dacă într-adevăr Qatarul a întreprins şi el atacuri aeriene”.
Ţinte importante, lovite repetat
CNN şi Al Jazeera au publicat informaţii suficient de detaliate pentru a putea reconstitui cu relativă precizie filmul evenimentelor. Primul atac a fost întreprins cu rachete de croazieră Tomahawk, lansate de pe mare (nave americane de luptă mari – submarine cu propulsie nucleară, distrugătoare din clasa Arleigh Burke şi crucişătoare înarmate cu rachete ghidate se află constant în misiune în Mediterana, în Marea Roşie şi în nordul Oceanului Indian, în apropiere de Golful Persic). Apoi un prim val de avioane de vânătoare şi de atac la sol a lovit, cu bombe şi alte tipuri de muniţie, vreme de 90 de minute diverse ţinte, multe dintre ele concentrate în (sau lângă) oraşul sirian Raqqa (din partea nordică a Siriei), unde ISIL şi-a instalat, provizoriu, capitala de facto. Surse locale citate de agenţii de presă internaţionale afirmă că în timpul atacurilor au fost scoşi din luptă „şi soldaţi ai ISIL, cu zecile” şi că au fost lovite şi ţinte din zonele localităţilor Deir Ezzor, Al Hasakah şi Abu Kamal. Surse militare americane citate de CNN au afirmat că primul val de lovituri aeriene împotriva unor poziţii din Siria ale ISIL a avut ca obiectiv „să lovească serios capacitatea de comandă şi control a ISIL, ca şi capacitatea organizaţiei de a se aproviziona şi antrena”.
Turneul lui Kerry în Orientul Mijlociu un succes
Încă din jurul datei de 14 septembrie, deci cu mai bine de o săptămână în urmă, presa internaţională relata că John Kerry, Secretarul de Stat al SUA era „extrem de încurajat” de reacţia pozitivă a unor state din lumea arabă, cărora SUA se solicitase în mod direct sprijin în lupta contra ISIL, precum şi că unele dintre statele din Orientul Mijlociu se oferiseră să contribuie „inclusiv cu trupe terestre”. România a declarat şi ea, încă din 17 septembrie, că se alătură coaliţiei internaţionale anti-ISIL, precum şi că sprijinul pe care îl va oferi va fi la nivel „strategic şi operaţional”.
* Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi Senior Researcher la IDR
