Ultimul Raport

Gelu Trandafir 25.08.2006

De același autor

Aderarea la 1 ianuarie 2007 este batuta in cuie. Pana la 26 septembrie raman in suspans doar anumite clauze de salvgardare sectoriale care pot restrange anumite drepturi de stat membru (cum ar fi limitarea accesului unor produse agricole pe piata interna). Comisia Europeana gandeste in aceste saptamani un inedit mecanism de monitorizare post-aderare a Romaniei si Bulgariei, menit sa asigure continuarea reformelor in cele doua tari, dar si sa linisteasca temerile unor state membre cu o opinie publica din ce in ce mai eurosceptica.

 

Data aderarii la termen a Romaniei este garantata, desi nici un oficial european nu da on the record o astfel de asigurare. Ca lucrurile stau asa o arata mutarea accentului de la coruptie si reforma justitiei (ce ar fi putut antrena clauza de salvgardare) pe problemele tehnice, legate in special de agricultura.

Un alt indiciu important privind aderarea la 1 ianuarie 2007 este atitudinea publica mai ingaduitoare a oficialilor Comisiei fata de vecinii bulgari, desi acestia au probleme mult mai grave decat Romania (legate de crima organizata, coruptie si spalarea banilor). Nu au mai fost lansate avertismente la adresa Bulgariei, chiar daca, in particular, oficialii europeni nu-si ascund iritarea fata de reactia nervoasa a Sofiei la foarte posibila introducere a unor clauze de salvgardare sectoriale. Ca si anul trecut, contextul electoral de la Sofia este complicat. Imediat dupa Raportul de tara, pe 22 octombrie, vor avea loc alegerile prezidentiale. Presedintele Parvanov se teme ca prevederile critice din Raport ar putea fi speculate de populistul primar al Sofiei, Boyko Borissov, ce si-ar putea anunta candidatura in ultimul moment, dupa modelul lui Traian Basescu. Prin comparatie, Bruxellesul a apreciat reactia cumpatata a Bucurestiului, care nu a considerat ca posibila impunere a unor clauze de salvgardare sectoriale ar insemna ca Romania va adera ca o tara de rangul doi.

 

Se schimba relatia dintre Comisie si Romania

 

In pragul aderarii, Comisia are probleme in relatia cu Romania si Bulgaria, caci natura acestei relatii se schimba pe masura ce se apropie publicarea Raportului de monitorizare. In curand, executivul european va fi lipsit de un levier puternic prin care putea influenta in special situatia de la Bucuresti. De la sfarsitul lui 2004 incoace, Comisia a avut practic un singur glont, mortal, pe teava: recomandarea clauzei de salvgardare, care putea duce la amanarea cu un an a aderarii. Or, aceasta amenintare dispare odata cu publicarea ultimului Raport.

Iar situatia nu este foarte roz la Bucuresti. Monica Macovei intampina rezistenta sporita a politicienilor si a partidelor din Coalitie - UDMR, PNL si PC. "Comisia Europeana recunoaste progresele facute in lupta impotriva coruptiei, insa regreta rezultatele concrete extrem de limitate, de aceea nu putem fi multumiti la acest moment", declara recent Timmo Summa, director in cadrul Directiei Extindere din Comisia Europeana, citat de Romania libera. Poti intelege frustrarea europenilor: nici un personaj aflat pe "o lista a coruptilor" intocmita undeva, prin 2002, nu a fost condamnat. Si atitudinea CSM e descurajanta. "Unele parti ale reformei (n.r. justitiei) functioneaza si arata rezultate, dar in alte parti, rezultatele nu sunt destul de convingatoare, iar atitudinea Consiliului Suprem al Magistraturii nu este de natura sa ne linisteasca", declara, tot pentru Romania libera, o sursa europeana bine informata, de la Bruxelles.

In saptamanile ramase pana la Raport, Comisia Europeana trebuie sa impace doua obiective contradictorii. Pe de-o parte, trebuie sa transmita semnale pozitive si sa asigure statele membre care mai au de ratificat Tratatul de aderare ca lucrurile stau totusi bine la Bucuresti. Pe de alta, Comisia trebuie sa se asigure ca si dupa aderare va continua lupta anticoruptie si va avea si rezultate concrete, materializate prin condamnari. Un esec in acest domeniu ar raspandi cancerul coruptiei in UE si ar compromite pozitia Comisiei atat in fata statelor membre, cat si in viitoare negocieri cu tarile din Balcanii de Vest.

 

Inovatiile aduse de Bucuresti si Sofia

 

Comisia cauta, pana acum fara prea multe rezultate concrete, modalitati prin care sa asigure indeplinirea simultana a celor doua obiective. In ce priveste platile din agricultura, Comisia si-a luat deja o masura suplimentara de siguranta - daca nu vor functiona agentiile de plati si sistemul integrat de administrare si control al fermelor: "pe langa mecanismele deja existente, Comisia poate lua masuri, in temeiul articolului 37 din Tratatul de aderare, pentru a bloca platile destinate Bulgariei sau Romaniei", a anuntat Bruxellesul pe 16 mai. Dar principala inovatie produsa de situatia Romaniei si Bulgariei este mecanismul de monitorizare postaderare. Inca din luna aprilie, oficiali europeni de rang inalt au anuntat ca vor institui, de comun acord cu Romania, un astfel de mecanism pe domeniile considerate sensibile. Se iau in calcul raportari anuale ale Romaniei, eventuala continuare a unor misiuni de peer-review prin care experti ai statelor membre sa evalueze activitatea institutiilor romanesti, corelarea indeplinirii masurilor de unele clauze de salvgardare sectoriale ce pot fi activate dupa aderarea Romaniei daca nu s-au respectat termenele limita. Trebuie lamurita si institutia care va avea responsabilitatea monitorizarii postaderare, daca va fi in continuare in portofoliul comisarului pentru Extindere sau in responsabilitatea comisarilor ce se ocupa de domeniile ce vor fi monitorizate. Toate variantele vor fi cantarite de cabinetului lui Olli Rehn in a doua jumatate a lunii august, proiectul final urmand sa fie definitivat la inceputul lui septembrie de Rehn si presedintele Comisiei, José Barroso. Pe 26 septembrie nu vom avea surprize.

 

LEONARD ORBAN, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene

Sunt sanse foarte mari pentru 1 ianuarie 2007

 

Ce asteptari aveti de la Raportul din 26 septembrie?

Comisia Europeana va urma sa faca o recomandare si ne asteptam ca aceasta recomandare sa fie 1 ianuarie 2007. Cred ca sunt sanse foarte mari ca acest lucru sa se intample.

Procesul e destul de avansat. De ce ar trebui sa se teama Romania pana atunci?

Nu as spune ca trebuie sa ne temem. Avem in continuare de realizat destule obiective. In domeniul agriculturii, agentiile de interventii si plati, sistemul de administrare si control, domeniul sanitar-veterinar. Din punct de vedere legislativ - legea Agentiei de Integritate. Aceasta Agentie va trebui sa fie functionala pana la sfarsitul acestui an. Pana la momentul 26 septembrie va trebui ca pregatirile sa fie suficient de avansate, astfel incat sa fie foarte clar ca la 1 ianuarie 2007 Agentia va fi deplin functionala.

Ramane coruptia o mare problema, asa cum a fost pana acum?

Nu. Sunt progrese importante, si acestea s-au inregistrat si dupa prezentarea Raportului din 16 mai. Sigur, sunt multe lucruri de facut in continuare, dar e clar ca ne aflam intr-o perspectiva pozitiva.

 

Siguranta sanitar-veterinara, problema dificila

 

Unde vor ramane stegulete rosii? Am avut patru, trei pe agricultura si unul pe finante...

S-ar putea sa nu ramana nici unul sau, maxim, sa ramana unul. Nu as vrea sa speculez. In principiu cred ca nu exista nici un risc ca sa mai existe steagul rosu din domeniul impozitarii. De asemenea, cred ca cel putin doua din cele trei steaguri foste rosii de la agricultura vor fi eliminate, cel referitor la agentiile de interventii si plati si cel de la IACS, sistemul integrat de administratie si control in agricultura. Dar e o evaluare facuta acum, mai avem destule zile pana la momentul prezentarii Raportului.

Sa inteleg ca siguranta sanitar-veterinara ramane cu steag rosu?

E un domeniu foarte dificil. Recent vedeam declaratia presedintelui Agentiei Nationale Sanitar Veterinare, care spunea ca, in opinia sa, ar trebui sa reluam vaccinarea contra pestei porcine. Nu impartasesc aceasta opinie. Este o chestiune extrem de complicata. Sunt probleme care s-ar putea sa fie rezolvate numai dupa momentul aderarii.

Au existat informatii din surse ale Comisiei potrivit carora UE ar putea sa nu ramburseze 25% din fondurile europene pentru agricultura in cazul in care coruptia ramane o mare problema. Incearca Bruxellesul sa faca o legatura intre coruptie si agricultura?

Nu e o legatura intre coruptie si diminuarea fondurilor in domeniul agriculturii. Este o chestiune ce tine de capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare in domeniul agriculturii, in special in domeniul platilor directe. Exista o posibilitate, intr-adevar, evocata in Raportul Comisiei Europene, privind reducerea acestor fonduri, in special a platilor directe, cu un procent de pana la 20%, dar e o chestiune care nu a fost decisa inca. Urmeaza sa se decida si asta tine cont si de noul context in care are loc aceasta extindere. E o exigenta maxima a tuturor factorilor din Uniune cu privire la acest proces de extindere si nu are nici un fel de legatura cu coruptia.

 

Clauzele sectoriale si monitorizarea, nedecise inca

 

Ce se va intampla dupa Raport, dupa ce se va da unda verde in 26 septembrie?

Vreau sa subliniez ca vom primi probabil de la Comisie o recomandare pozitiva, dar  la Consiliul European din octombrie va fi momentul in care intr-adevar se va da "unda verde". Comisia face doar recomandari, deciziile le ia doar Consiliul European. Desigur, in Raport vor fi doua elemente care vor fi discutate pe langa data aderarii: eventualele clauze sectoriale de salvgardare, daca e cazul sa fie introduse aceste clauze care nu amana data aderarii, dar impun anumite restrictii in ceea ce priveste drepturile de care un stat beneficiaza dupa momentul aderarii si, in cazul particular al Romaniei si Bulgariei, chestiunea monitorizarii postaderare. E o chestiune care urmeaza sa fie transata la nivel politic.

Deci va fi o monitorizare pana la trei ani dupa aderare.

Da, pana la trei ani, dar e foarte important si pe ce domenii vor fi monitorizari.

Cum se va schimba raportul dintre Romania si Comisia Europeana dupa 26 septembrie? Pana acum ne-a fost teama cel mai mult de Comisie...

N-as vrea sa spun "ne-a fost teama" de Comisia Europeana, e o perceptie total gresita. Comisia Europeana a fost un partener al Romaniei. Chiar daca ne-au examinat destul de dur in multe momente, ei ne-au fost in primul rand parteneri pentru ca ne-au ajutat sa trecem si sa indeplinim obligatiile pe care ni le-am asumat. Sigur ca relatia se va modifica, dar nu substantial. Nu uitati ca aceasta institutie comunitara este gardianul Tratatului UE, vegheaza ca Tratatul sa fie respectat de toate statele membre. Deci va fi in continuare un examinator al modului in care Romania, ca si celelalte state membre, isi indeplineste obligatiile ce decurg din Tratat. E posibil ca in anumite zone sa fie deschise proceduri de incalcare a Tratatului, iar acestea sunt deschise de Comisie. Sigur, nu vor mai fi acele rapoarte anuale de tara, dar vor fi chestiuni foarte concrete in diferite domenii, evaluari pe care Comisia Europeana le va face in cazul Romaniei, asa cum le face in cazul tuturor statelor membre. Si mai e un lucru foarte important. Romania va avea dreptul sa aiba un numar de functionari atat la nivel obisnuit, cat si la nivelul conducerii Comisiei Europene. Vom avea o oarecare influenta prin pozitiile pe care le vom ocupa la nivelul Comisiei Europene. Desigur vom avea si un comisar.

 

Comisarul roman "trebuie sa inteleaga spiritul de echipa"

 

Cat de avansat e procesul de propunere a unui comisar din partea Romaniei?

Nu, nu, nu... va dati seama ca intai asteptam un Raport pozitiv si de abia dupa aceea se va avea in vedere prezentarea unei propuneri.

Dar vor fi mai multe propuneri dintre care alege Barosso?

In mod cert. Aceasta este procedura. Propuneri se fac catre Comisia Europeana. Nu e suficienta numai propunerea noastra. Din ce s-a intamplat cu noile state membre care au aderat la 1 mai 2004, pot sa va spun ca au fost situatii in care Comisia Europeana a mai cerut propuneri. Deci trebuie ca cel propus sa fie agreat nu numai de statul care devine membru, dar si de catre Comisia Europeana. Vorbim de o echipa, echipa Comisiei Europene, si din punctul acesta de vedere isi doresc ca cei care vor fi comisari, membri ai Comisiei Europene, sa inteleaga acest spirit de echipa, faptul ca e o misiune extrem de importanta care se exercita numai in deplina colaborare.

Dar din partea Romaniei cine trebuie sa faca propunerea?

Nu exista o cutuma. Tinand cont de faptul ca aceasta Comisie Europeana este executivul UE, logic ar fi ca aceasta propunere sa vina din partea executivului roman.

 

MUGUR CRACIUN, secretar de stat pe probleme de integrare europeana in Ministerul Agriculturii

Cosmar european: inregistrarea parcelelor si fermierilor

 

In agricultura sunt trei stegulete rosii: agentiile de plati, IACS (sistemul de inregistrare si control al parcelelor si fermelor) si siguranta sanitar-veterinara. De care veti scapa la Raport?

Pentru toate cele trei trendul este pozitiv. Este de asteptat cel putin o schimbare de culoare, care va fi sigura. S-ar putea ca o evaluare obiectiva in prima decada a lui septembrie sa aduca mai multe sperante, inceputul lui septembrie e decisiv pentru formularea Raportului.

Agentiile de plati au ajuns in faza finala cu angajarea si e in plina desfasurare pregatirea personalului, renovarea sediilor in toate cele 210 centre locale. Este foarte important cum sunt evaluate progresele realizate pentru ca, pâna la Raportul din septembrie, agentiile in nici un caz nu vor putea fi finalizate, fiind niste timpi tehnici de parcurs. Din punctul de vedere al Autoritatii Sanitar Veterinare, una din chestiunile dificile era ecarisajul, neutralizarea deseurilor animale din abatoare, a mortalitatii, a produselor expirate din supermarketuri. Si aici s-au gasit solutii.

Siguranta veterinara e cel mai dificil domeniu?

Nu. Cel mai dificil e IACS-ul, identificarea parcelelor, administrarea si controlul. Este scump, are o intindere enorma. Romania are cel mai mare numar de parcele din UE, 45 de milioane de parcele, are cel mai mare numar de fermieri inregistrati.

Ierarhizând, care dintre domenii sta cel mai bine?

Agentiile de plati. Urmeaza ecarisarea si apoi IACS-ul.

Ce ar presupune clauze de salvgardare sectoriale in acest domeniu?

Unitatile de ecarisare care nu se inscriu in standardul european vor fi inchise, li se vor suspenda activitatile pâna când vor finaliza programul de investitii.

Se poate bloca accesul anumitor produse agricole românesti pe piata interna?

Numai in masura in care sunt conectate de aceasta activitatea de ecarisaj. In linii mari, nu se blocheaza accesul. Asta e consecinta altor conditii, tine de nerespectarea standardelor la producatori, la procesatorii de carne si lapte. Iar aici am avut o actiune foarte sustinuta prin care am realizat inchiderea foarte multor unitati care nu corespondeau standardelor UE.

 

ION CODESCU, secretar de stat in ministerul Justitiei

UE vrea sa se asigure ca reforma justitiei si anticoruptia continua si dupa aderare

 

Se vorbeste de un mecanism de monitorizare a reformei in justitie si anticoruptie. De ce este necesar?

E clar ca reforma justitiei nu se termina in 2006, nici in 2007. Ramân chestiuni legate de implementarea legilor adoptate. Mai ales ca rezultatele reformei nu au ajuns, toate, la cetateni. De exemplu, ne putem referi la informatizarea sistemului judiciar, au fost dotate toate instantele si parchetele cu calculatoare, servere etc. Acum instantele si parchetele sunt in curs de asimilare a acestei tehnici. Mai e pâna se va ajunge la imbunatatirea totala a relatiei dintre instante si cetateni.

Oficialii Comisiei si ai statelor membre vor sa se asigure ca reformele vor continua si dupa 1 ianuarie 2007, ca dupa acel moment nu se va da inapoi in justitie si lupta anticoruptie. E posibil sa avem un mecanism de monitorizare, dar ramâne de discutat ce fel de mecanism. E de asteptat sa se faca raportari catre Comisia Europeana, dar nu s-a luat inca o decizie. In Raport, Comisia va trebui sa vina cu anumite propuneri in acest sens.

Agentia de Integritate mai e o problema in raport cu Comisia Europeana?

Daca se adopta legea in parlament, nu. Deocamdata suntem in grafic, a fost adoptata in guvern, sa vedem parlamentul.

 

Grupaj realizat de Gelu Trandafir

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22