Cum ne pozitionam in fata amenintarilor teroriste

OANA MARINESCU, purtator de cuvant al Guvernului
Atentatele teroriste si luarile de ostatici sunt efecte, nu cauze

1. Terorismul nu isi alege victimele, el poate lovi oriunde si oricand. Aceasta realitate a impus schimbari in cadrul mediului de securitate si a facut ca lupta impotriva terorismului sa devina o prioritate la nivel national pentru Romania, ca parte a efortului international si a solidaritatii impotriva acestui flagel. Prin natura sa, efortul antiterorist reprezinta o oportunitate pentru a consolida solidaritatea internationala in fata riscurilor comune. Pe plan intern, el contribuie la accelerarea reformei si a modernizarii sectorului de securitate si de aparare. Evident, ambele procese au devenit mai consistente dupa atentatele de la 11 septembrie 2001. Chiar inainte de aderarea la NATO, Romania a subscris la implementarea planului de actiune impotriva terorismului lansat la summit-ul Aliantei de la Praga. Odata intrata in NATO, contributia Romaniei a sporit, inclusiv prin redimensionarea angajamentelor in Afganistan si, ulterior, Irak, intelese ca parte a implicarii comunitatii internationale intr-un efort colectiv de lunga durata. Romania si-a afirmat hotarat si consecvent pozitia de condamnare a oricaror acte teroriste. Aceasta pozitie este binecunoscuta din activitatea noastra in cadrul Consiliului de Securitate al ONU, dar si in toate organismele internationale in care suntem parte.
2. Dincolo de participarea la operatiuni antiteroriste, cea mai eficienta modalitate de implicare este contributia la mutarea accentului de la raspunsul “tehnic”, punctual - chiar daca acesta isi mentine utilitatea - la abordarea terorismului ca proces. De aici si complexitatea instrumentelor si manierei de reactie. Sfidarea principala a terorismului este ca exploateaza vulnerabilitatile ce tin de logica sectoriala specifica majoritatii institutiilor de securitate create in epoca Razboiului Rece. Alaturi de alte state care au sesizat si inteles aceste limite, rolul nostru este de a pleda pentru un raspuns multidimensional, capabil sa ofere solutii eficace si sa suplineasca prin mobilitate formele clasice de actiune. De aici importanta dimensiunii europene a luptei antiteroriste, la care Romania isi propune sa participe activ.
3. Atentatele teroriste si luarile de ostatici sunt efecte, nu cauze si trebuie tratate in consecinta. Mult mai grav este ca gradul de violenta al actelor teroriste pare sa fie tolerat sau acceptat in comunitatile din care provin teroristii. Pregatirea pentru inlaturarea consecintelor si credibilitatea actiunilor de combatere sunt, desigur, factori de descurajare, dar mult mai importante devin demontarea mecanismului de recrutare a teroristilor, restrangerea bazei lor de selectie si eliminarea surselor de finantare a acestor retele.

MIRCEA GEOANA, presedinte PSD
O chestiune de interes national pentru orice tara democratica

1. Lupta impotriva terorismului este o chestiune de interes national pentru orice tara democratica din lume, pentru ca terorismul este un flagel mondial, care nu ocoleste pe nimeni. E adevarat, efectele sale afecteaza statele intr-o masura mai mare sau mai mica. Dar, pana la urma, fiecare tara ajunge sa fie lovita, si de aceea ar fi o imensa eroare ca cineva sa considere ca lupta impotriva terorismului nu este razboiul sau.
2. Tara noastra s-a implicat deja serios, pe mai multe planuri in combaterea terorismului. Nu trebuie sa uitam ca dupa 11 septembrie noi am contribuit militar, cu trupe consistente, pe toate fronturile importante de lupta impotriva terorismului. Cel mai eficient raspuns pe care trebuie sa-l dai teroristilor este raspunsul potrivit contextului: cel militar atunci cand e nevoie de el, cel economic atunci cand trebuie sa taiem sursele de finantare ale teroristilor, cel politic atunci cand trebuie sa izolam un stat care finanteaza terorismul etc. In lupta impotriva terorismului, ca si in orice alt tip de razboi, exista un timp cand trebuie sa vorbeasca armele si un alt timp in care trebuie sa vorbeasca negocierile si mijloacele constructive. Cea mai eficienta modalitate de implicare a tarii noastre consta in capacitatea politicului de a gasi solutia potrivita pentru a ne sincroniza reactiile cu nevoile momentului.
3. Atentatele sau luarile de ostatici sunt forme extreme de manifestare a terorismului. Prin mediatizarea lor, ele lovesc violent constiinta publica si provoaca presiuni imense asupra autoritatilor. Este evident ca asemenea actiuni au cel mai mare impact asupra abordarii luptei impotriva terorismului. Ele genereaza uneori raspunsuri rapide, dar gresite, de foarte multe ori mobilizarea totala a autoritatilor, dar si replieri strategice pentru minimalizarea interactiunii cu teroristii. Cele doua cazuri, al Statelor Unite, care dupa 11 septembrie au declansat un razboi total impotriva terorismului, respectiv al Spaniei, care dupa 11 martie a preferat varianta replierii, sunt paradigmatice pentru modul in care se poate reactiona dupa un atentat major. In cazul nostru, rapirea celor trei jurnalisti a declansat la nivelul opiniei publice reactii pacifiste, curentul majoritar pronuntandu-se pentru retragerea trupelor din Iark. Prin urmare, evenimentele extreme influenteaza in mod diferit abordarea luptei impotriva terorismului, in functie de particularitatile fiecarei tari, de gravitatea loviturilor date de teroristi sau de modul in care reactioneaza populatia. In orice caz, nu exista un raspuns standard.

GHEORGHE CIUHANDU, presedinte PPCD
Nu avem voie sa cedam in fata amenintarilor teroriste

1. Lupta impotriva terorismului este o chestiune de interes national nu numai pentru Romania ci, cred, pentru orice tara civilizata, pentru orice stat care se pretinde a fi un stat de drept. In conditiile amenintarii teroriste si, mai mult decat atat, in urma faptului ca si cetateni romani au fost obiectul unei rapiri, Romania nu poate sa inchida ochii si sa spuna ca aceasta chestiune nu ne priveste.
2. Eu consider ca tara noastra este implicata in momentul de fata atat cat trebuie in lupta impotriva terorismului. Trebuie sa ne respectam angajamentele luate, trebuie sa actionam ca un partener al NATO in acest razboi, insa nu trebuie sa trecem cu vederea nici faptul ca, totusi, suntem o tara mica si avem capacitati militare reduse. Poate ar fi indicat ca in acest razboi Romania sa participe mai mult cu trupe necombatante, pe masura posibilitatilor si competentelor reale de care dispunem.
3. Atentatele teroriste sau luarile de ostatici ne pot influenta intr-un singur fel: sa ne determine sa participam mai activ la aceasta lupta, astfel incat, printr-o implicare mai mare, sa ajutam la scurtarea ei si la consolidarea unui viitor lipsit de griji din punct de vedere al amenintarii teroriste. In nici un caz nu se poate pune problema retragerii noastre din acest razboi, deoarece nu putem si nu avem voie sa cedam in fata amenintarilor teroriste. Capitularea in fata teroristilor nu este o optiune realista pentru nici un stat care doreste cu adevarat eliminarea acestei amenintari.

LIVIU NEGOITA, vicepresedinte PD
Suntem consumatori, dar si furnizori de securitate

1. Lupta impotriva terorismului este o chestiune de interes national, avand in vedere ca terorismul este o amenintare la adresa democratiei. Eu consider ca toate statele democratice trebuie sa se implice in combaterea terorismului.
2. Asa cum aliatii nostri se implica in combaterea terorismului, avand in vedere ca Romania face parte din structuri politico-militare importante (NATO, iar in curand, in cativa ani, va deveni membru al Uniunii Europene), prin rolul pe care ni-l asumam in interiorul acestor structuri ne putem implica in combaterea terorismului.
3. Sigur ca, la un moment dat, pot avea un efect la nivelul opiniei publice din tarile democratice, dar eu nu cred ca astfel de luari de ostatici ar putea sa intimideze statele democratice in combaterea terorismului. Este un risc pe care ni-l asumam, fiind, pe de o parte, consumatori de securitate, dar trebuie sa fim si furnizori de securitate, si este posibil ca unii dintre cetatenii nostri sau ai celorlalte state democratice sa plateasca uneori atat de dramatic, chiar cu viata. Dar politica externa trebuie facuta in functie de intereselenationale ale unui stat si terorismul trebuie combatut fara nici un fel de compromis.

DAN VOICULESCU, presedinte PC
Nu trebuie sa curga sange de soldat roman dincolo de frontiere

1. Terorismul a devenit de multi ani o problema globala, cu implicatii mai mari sau mai mici, de la tara la tara. Romania, din fericire, a fost ferita, pe teritoriul sau, de evenimente teroriste majore, dar recenta luare de ostatici romani din Irak trebuie sa ne dea de gandit tuturor. Din aceasta perspectiva, lupta impotriva terorismului este o chestiune care ne priveste si pe noi, romanii.
2. Eu nu cred in solutia avansata de domnul presedinte Basescu la prima reuniune a CSAT. Atunci, in privinta terorismului international structurat, domnia sa pleda pentru o actiune preventiva, alaturi de aliati, in afara granitelor tarii, in detrimentul unei a doua solutii: de limitare la o politica reactiva. Personal, ca presedinte al unui partid conservator, consider ca Armata Romaniei nu are ce cauta in afara granitelor. Am spus-o de multe ori si o repet: nu trebuie sa curga sange de soldat roman dincolo de frontiere. Din acest punct de vedere, eu personal as opta, totusi, pentru a doua solutie, solutie precedata constant de o pozitie moderata si echilibrata in plan international, fara excese de vitejie. Oricum, decizia finala revine CSAT.
3. Prin gradul de emotie produs, prin teama introdusa brutal in societate, mai ales in acele tari care nu s-au confruntat cu un astfel de flagel, actiunile teroriste pot influenta, din pacate, decizii politice majore. Cazul cel mai elocvent este Spania, o tara care nu se poate spune ca n-a simtit pe viu de-a lungul anilor amenintarea terorista, dar care, imediat dupa atentatul groaznic de la Madrid, a cunoscut o modificare brusca a preferintelor de vot in procesul alegerilor.

STELIAN TANASE, politolog
O prioritate in orice agenda politica serioasa

1. Da. Romania este supusa la amenintari de ordin international... Un atentat la viata unui lider politic, om de afaceri sau jurnalist, un atac cu bomba intr-o zona aglomerata sau o rapire, ca acum la Bagdad, se pot intampla oricand… In plus, apartenenta la anumite aliante politice si militare ne expune foarte serios unor jocuri imposibil de controlat, jocuri care tin de imagine si propaganda, de droguri si armamente, de petrol, de putere - pe terte teatre de operatiuni si piete. Nu este deloc o chestiune periferica. Combaterea terorismului este la acest inceput de secol o prioritate in orice agenda politica serioasa.
2. Nu ma pricep. Dar vad aici conlucrarea stransa cu aliatii nostri.
3. Suntem mai “scoliti” acum si mai patiti… Experienta acumulata e importanta. Nu ma refer aici la serviciile speciale sau la CSAT, ci la societatea romaneasca pusa in fata unei situatii limita. In Romania exista ceva specific, totusi. Ceausescu a invitat mii de studenti arabi. Ei au avut conexiuni cu Securitatea (de fapt, cu DIE), o parte erau agenti ai serviciilor speciale din tarile lor. Aici acesti studenti au fost principalii utilizatori de bani negri, au facut masiv contrabanda, au fost initiatorii unor mari retele etc., Complicitatea cu functionari, ofiteri etc. romani a fost larg raspandita. Dupa ‘89, aceste retele, amestec de capitalism sui generis, spionaj, afaceri, politica etc. au inflorit. De aici trebuie inceput, cu demontarea acestor retele. In alta ordine de idei, nu cred ca o rapire, oricat de dramatica, poate sa schimbe politica externa (adica interesele) unei tari.

IULIAN CHIFU, doctor în istorie contemporana
O componenta a securitatii nationale

1. Lupta impotriva terorismului se inscrie intre tintele circumscrise interesului national al Romaniei din doua motive:
Mai intai, pentru ca este o componenta a securitatii nationale - terorismul fiind una dintre cele mai prezente si probabile amenintari la adresa contribuabilului roman. Acest pas trebuie facut cu hotarare, in conditiile in care tara noastra nu a fost o tinta a terorismului, dar si-a probat vulnerabilitati neasteptate in cazuri, din fericire, minore sau marginale din punctul de vedere al consecintelor (vezi cazul Mihailesti, cazul Jean Monnet sau Cismigiu, cazuri de reglari de conturi intre grupuri mafiote folosind executanti specializati de peste hotare, in special din Transnistria).
In al doilea rand, lupta impotriva terorismului este un instrument consistent de politica externa. Noua constructie de securitate in regiune se bazeaza in special pe parteneriatul strategic cu Statele Unite, in lipsa unei decizii strategice unitare si clare a Uniunii Europene in zona Marii Negre si in privinta conflictelor inghetate din regiune. Acest tip de parteneriat strategic in zona de interes a Romaniei trece prin profesionalizarea fortelor armate romane si cresterea interoperabilitatii si experientei in zone de conflict, motiv pentru care prezenta in Afganistan, Irak si alte teatre de operatiuni alaturi de aliati, in special alaturi de Statele Unite, creeaza premise pentru promovarea intereselor romanesti cu sprijinul “diplomatiei militare”.
2. Cea mai eficienta modalitate de implicare cuprinde aspecte ce tin de orchestrarea sistemului de combatere a acestui flagel in tara - prin redesenarea strategiilor de securitate, cartografierea infrastructurii critice si crearea mecanismelor de protectie a acesteia in fata posibilelor amenintari de natura terorista, intarirea controlului la frontiera, combaterea traficului de tot felul, a contrabandei si evaziunii fiscale, a spalarii de bani si exportului necontrolat de sume in conturi anonime - si elemente ce tin de combaterea terorismului peste hotare, prin combaterea lui acolo unde ii sunt originile, resursele financiare, de personal, de armament si echipament (combaterea spalarii de bani oriunde in lume, a extremismului si autoritarismelor de tot felul, combaterea traficului si proliferarii armelor nucleare, bacteriologice si chimice, a traficului de arme mici si dispozitive explozive), dar, nu in ultimul rand, combaterea lui in focarele create de statele slabe sau corupte, acolo unde grupurile teroriste isi pot gasi sprijin pentru pregatirea operatiunilor si repaos in “safety heavens”, se pot inarma si isi pot procura fondurile necesare operatiunilor viitoare.
3. Atentatele teroriste si luarile de ostatici sunt instrumentele vizibile ale teroristilor in lupta lor fie pentru sustinere financiara, vizibilitate, prestigiu in randul formatiunilor teroriste si radicale religioase, cat si in lupta declarata contra regulilor occidentale, privite ca o subminare culturala a propriilor obiceiuri, cutume si reguli de viata. Ele pot influenta diverse tari sa ia in serios aceasta amenintare si sa se implice in lupta contra terorismului, asa cum experientele diferite pot influenta directiile si instrumentele de abordare a luptei impotriva terorismului.

Grupaj realizat de Razvan Braileanu