Romania si Bulgaria: de ce liderii vest-europeni nu respecta optiunea populara

Romania si Bulgaria intra in  UE impotriva vointei celei mai mari parti din populatia tarilor actualmente membre. Este o realitate, un lucru indubitabil, pen­tru ca sondajele de opinie intreprinse au produs rezultate atat de concludente si relevante, in­­cat nu pot fi puse sub semnul intrebarii. O majoritate zdrobitoare in aproape toate tarile membre a fost net impotriva primirii romanilor si bulgarilor in clubul european. Facandu-se ecoul acestor sim­ta­min­te ale populatiei, presa din tarile respective - s-ar putea spune in integralitatea ei, caci n-au fost de­cat cateva exceptii! - a facut din romani si bulgari un fel de bau-bau de speriat copiii. Desigur, copiii-bi­belouri de portelan din Occident. Cu toate acestea, liderii tarilor UE s-au exprimat pentru aderarea Romaniei si Bulgariei, Comisia Executiva de la Bru­xelles a recomandat aceasta aderare chiar de la 1 ianuarie 2007, iar parlamentele tarilor membre au ratificat tratatele care parafeaza apartenenta Ro­ma­niei si Bulgariei la UE.

La prima vedere, s-ar putea spune ca oficialii sta­telor vest-europene nu tin cont de dorintele popu­lare din tarile respective, ba chiar le incalca, si aceasta de dragul Romaniei si Bulgariei! Ca ar fi aparent asa ar dovedi-o si faptul ca o asemenea ignorare a dorintelor populare are loc chiar si dupa avertismentul dat de electoratul francez si olandez, care, cand au votat impotriva  Tratatului Con­sti­tu­tio­nal comunitar, s-au exprimat de fapt impotriva ex­tinderii in continuare a UE, vazuta ca un pericol pentru propria bunastare. Or, la rand la extindere, nu era altcineva decat Romania si Bulgaria. Nimic mai fals decat asemenea interpretari!

Liderii politici vest-europeni sunt, dimpotriva, ex­trem de dedicati intereselor tarilor si conationalilor lor. Numai ca privesc lucrurile pe un termen ceva mai lung decat imediatul cotidian. Romanii nu constituie amenintarea locurilor de munca pentru mun­ci­torimea occidentala si nici chiar cei care, ac­cep­tand orice munci, precum si remunerari mult mai scazute, "strica piata" si esafodajul privilegiilor sociale dobandite de aceasta muncitorime, aproape aristocratizata tocmai de respectivele privilegii. Dim­potriva, romanii, alaturi de alti est-europeni, aco­pera deficitul sever de forta de munca din Vest, estimat la circa 30 de milioane de persoane in ur­ma­torii 10 ani. Nemaivorbind de faptul ca, desi cam furaciosi unii dintre ei, romanii sunt albi, crestini, destul de harnici si nu poarta grenade la cingatoare. Romania nu este tara care papa banii contribuabili­lor vestici pe reforme pe care de fapt nici nu le fa­ce. Este, dimpotriva, piata care scoate din satietate pietele vestice si economiile vest-europene din lancezeala. Cat despre transferurile de bani vest-europeni catre Romania, ca si catre alte tari mai sa­rantoace din Est, contribuabilii vestici, chiar da­ca nu sunt prea bine informati, ar trebui sa fie con­stienti ca statele lor si indeosebi capitalul din acestea au grija sa intoarca acasa castiguri care de­pasesc substantial sumele avansate. Si n-ar trebui cumva sa huleasca dizgratiata Romanie, deoarece deja capitalul vest-european i-a preluat sub con­trol intreaga axa majora a economiei si, cu toate ca a trecut putin timp de la aceasta preluare, transferurile financiare dinspre si inspre  UE nu sunt deloc in favoarea Romaniei. Si nici n-ar fi de cai­nat bietele firme occidentale care se vaita ca se lup­ta atata cu balaurul coruptiei din Romania, pentru ca, de fapt, acestea il hranesc cu prioritate in pro­priul avantaj, acceptand, contra comisioane gra­se, sa cumpere fabrici subevaluate si, dimpotriva, sa castige contracte de achizitii publice supraevaluate.

Daca vest-europenii isi vor pierde cumva slujbele nu va fi din cauza invaziei romanilor si in gene­ral a est-europenilor, ci din cauza invaziei produselor asiatice mult mai competitive. Daca muncitorimea aristocratizata vestica isi va pierde privilegiile, aceasta se va intampla nu din cauza extinderii spre Est a  UE, ci din cauza faptului ca sistemul privilegii­lor sociale nu mai poate rezista fara schimbari in con­ditiile globalizarii.

Vazand ca pierde teren in competitia mondiala, nu­cleul constitutiv al  UE cauta mentinerea pozitiilor dobandite tocmai prin extinderea spre Est care ofera noi piete, noi brate de munca. Unirea fortei de munca ieftine din Est cu tehnologia si capitalul din Vest este sansa UE. Estul constituie sangele proaspat pentru Vestul imbatranit demografico-eco­nomic.

Liderii vest-europeni inteleg perfect aceste lucruri si actioneaza in consecinta. O mare parte din populatia din Vest nu intelege insa sau poate chiar nici nu vrea sa inteleaga pentru ca se simte po­ten­tial afectata, desi liderii vest-europeni nu vor lasa ca numai capitalul sa se infrupte din avantajele extinderii.

A fost atat de pregnanta diferenta de orizont in vi­ziunile liderilor si, respectiv, ale populatiei din Vest, incat a fost organizata oficial o minunata far­sa cu primirea sau amanarea primirii Romaniei in  UE, pentru a lasa impresia, dupa "nu"-ul francez si olandez, ca se tine cont de interesele si vrerile popu­latiei, cand de fapt jocurile erau facute si cea mai buna protectie a intereselor acesteia consta in­­tr-o extindere a UE care sa includa si Romania, si Bul­garia.