De același autor
Desi, din motive necunoscute, dar banuibile, se vorbeste mai putin oficial de acest aspect, o premisa absolut indispensabila de a ataca criza din sistemul de sanatate si de a rezolva ceva este de a stabili definitiv statutul ocrotirii sanatatii in societate si economie. Cu alte cuvinte, daca sectorul de sanatate este un intretinut al bugetului de stat sau un sistem de asigurari! O asemenea problema nici nu ar mai trebui pusa, in masura in care legea care reglementeaza domeniul il descrie ca un sistem de asigurari. Numai ca, desi asa spune legea, in practica, de indata ce s-a trecut la organizarea in sistem de asigurari, s-a facut tot posibilul de a nu se respecta acest statut, dandu-se nastere unui avorton, care, cand sa inceapa sa se tina pe picioare, n-a functionat fiziologic.
Daca este sistem de asigurari inseamna ca beneficiarii nu pot fi decat cotizantii, iar banii stransi pentru sanatate nu pot fi folositi decat in sistemul de sanatate. Legea asa si spune, dar nu a fost respectata. Indiferent de catre cine au fost stransi, banii, apartinand de fapt asiguratilor, au ajuns la dispozitia Ministerului de Finante, care i-a distribuit dupa cum a considerat si cand a considerat. Daca sectorul de sanatate ar fi finantat doar de la bugetul de stat, Ministerul de Finante ar putea taia si spanzura, pentru ca acest minister are indrituirea legala sa gestioneze banul strans la bugetul de stat din impozite si taxe. Daca insa sectorul de sanatate este sistem de asigurari, atunci Ministerul de Finante nu ar trebui sa aiba nici o jurisdictie: banii sunt ai asiguratilor si trebuie gestionati, place, nu place, de reprezentantii acestuia, care sunt, potrivit legii, casele de sanatate.
Cand, dupa trecerea la organizarea sectorului de sanatate ca sistem de asigurari, s-a constatat ca, din simplul motiv al legarii accesului la actul de sanatate de plata contributiei, s-au strans pentru sanatate mai multi bani decat acorda inainte pentru sanatate bugetul de stat, guvernarea pesedista a facut administrativ tot ce era cu putinta pentru a submina independenta gestionara a sistemului de sanatate. Casele de sanatate au trecut in subordinea Ministerului Sanatatii, ceea ce este o aberatie din punctul de vedere al unui sistem de asigurari. Ce, societatea de asigurari ASIROM, de pilda, este subordonata vreunui minister sau vreunei alte structuri din guvern?! Dar, mai ales, Ministerul de Finante a colectat la dispozitia sa banii stransi pentru sanatate si i-a distribuit apoi catre ce a avut nevoie. Catre sanatate a mers doar o parte, in timp ce o alta parte a fost indreptata catre sistemul de pensii, aflat in mare restriste, ca o contributie (culmea!) din partea bugetului de stat pentru a se achita pensiile.
Tardiv, acest lucru este recunoscut acum de responsabili ai ministerelor de Finante si Sanatatii. Dar nu era nevoie de aceasta recunoastere, pentru a se sti ca un asemenea lucru se intampla, dupa cum au si existat numeroase evidentieri directe in media, de-a lungul timpului. Obligatia legala a bugetului de stat de a sustine bugetul de pensii, tot un buget de asigurari, in caz de restriste, a fost deci onorata nu cu bani de la bugetul de stat, ci cu bani de la bugetul de sanatate. Rezultatele ar trebui sa-i ingrozeasca pe cei ce au pus la cale aceasta adevarata malversatiune financiara: a fost stricat abia nascandul sistem de asigurari de sanatate, fara a se rezolva ceva in sistemul de pensii, a carui criza are alte cauze si, evident, alte remedii.
Toate aceste incalcari de legi si deturnari de fonduri de la destinatiile lor au fost posibile din cauza existentei asa-numitului “buget consolidat”, inventie de devalmasie comunista a FMI, care a conceput aceasta oala comuna a tuturor bugetelor publice (de stat, de pensii, de sanatate, de ajutor de somaj), pentru a putea fixa tinte de deficit bugetar fara ca autoritatile romane sa le poata eluda prin manevre intre bugetele respective. Numai ca, in acest mod, tocmai asemenea manevre au devenit chiar practica absolut curenta, cu singura diferenta ca poarta blagoslovirea FMI. Asa ca, sa fie clar, plata pensiilor din bani stransi pentru sanatate s-a facut cu stirea si aprobarea FMI. Mai mult, si renuntarea populista si electoralista, decisa pe vremea guvernarii pesediste, la plata contributiilor pentru sanatate de catre pensionari s-a facut tot cu stirea si obladuirea FMI. Nu se putea altfel, in masura in care “bugetul consolidat” este aprobat nu doar de Parlamentul Romaniei, dar si de FMI. Si s-a facut in ideea de a nu mai colecta bani pentru sanatate de la pensionari, daca tot se dadeau apoi bani de la sanatate sa se plateasca pensiile. Dupa cum se vede, lucrurile sunt mult mai grave decat apar la suprafata, si o rezolvare a crizei din sanatate se dovedeste a presupune nu numai cateva cosmetizari, ci o operatiune chirurgicala deosebit de serioasa.
Daca se decide ca sectorul de sanatate sa fie organizat in sistem de asigurari, atunci acesta trebuie sa fie si lasat sa constituie intr-adevar un sistem de asigurari. Toti beneficiarii adulti trebuie sa fie contribuienti, desigur in raport cu veniturile lor. Fara nici o discutie, pensionarii trebuie sa redevina contribuienti. Faptul ca sunt pensionari ii face in mod firesc sa nu mai contribuie la sistemul de pensii. Dar nu este cazul sistemului de sanatate. Acesta n-are nici o legatura cu statutul de pensionar.
Daca insa se va reveni la plata de catre pensionari a contributiilor pentru sanatate, atunci, tot fara discutie, banii stransi pentru sanatate vor trebui sa ramana in sistem si vor trebui gestionati de reprezentantii sistemului insusi, respectiv casele de sanatate. Case care trebuie sa conceapa mecanismele de finantare a spitalelor si medicamentelor astfel incat banii, cati sunt, sa si ajunga, dupa principiul sanatos “atat se poate, atat se finanteaza”!
Si, nu in ultimul rand, va trebui desfiintat asa-numitul “buget consolidat”, institutie care, prin devalmasia pe care o creeaza, “dezindividualizeaza” gestiunea si deresponsabilizeaza, si care este in contradictie intrinseca cu organizarea in sistem de asigurari a sectorului de sanatate sau de pensii. Daca nu se desfiinteaza “bugetul consolidat”, orice s-ar concepe in directia solutionarii crizei din sistemul de sanatate este inutil. Numai ca, atat timp cat Romania se mai afla sub monitorizarea FMI, desfiintarea “bugetului consolidat” nu este o ipoteza realista.
