Ping-pong cu plagiate: de la Ponta la Andronescu

Madalina Schiopu 04.12.2012

De același autor

Nici nu se uscase bine cerneala pe scri­soarea deschisă către Ecaterina An­dronescu prin care i se solicită re­tra­gerea titlului de doctor obţinut de Vic­tor Ponta, că o nouă bombă copy/paste explodează în presă, pe 29 no­iembrie. Conform acesteia, suspectă de plagiat ar fi chiar ministrul Edu­caţiei. Este vorba de un articol şti­in­ţific din 2003, publicat sub sem­nă­tura Ecaterinei Andronescu şi a Au­re­liei Nechifor în revista Analytical Che­mistry.

 

Primul caz

E drept, ceva zvonuri existau încă din 2006, când o jurnalistă din Ro­mânia a descoperit afacerea, dar ur­mele au fost repede şterse prin cen­zurarea materialului şi scoaterea lui din arhiva online a ziarului.

Atunci, chimistul olandez Gerard van Ewijk de la Universitatea Utrecht i-a confirmat jurnalistei că rezultatele mun­cii sale au fost copiate „cu ne­ru­şinare“.

De data aceasta, cel care a purces la o analiză minuţioasă a fost site-ul In­tegru.org. Acesta se ocupă de sem­nalarea imposturii şi încălcării eticii în lumea academică românească. In­tegru.org a comparat articolul sem­nat de Andronescu şi Nechifor cu ori­ginalul. Concluziile au fost nu doar grăitoare, ci unele chiar amuzante. De exemplu, cele două autoare au fost preocupate de modificarea unei ima­gini originale prin lăţirea ei ori­zontală, dar au uitat, din original, nu­mărul unic de înregistrare a imaginii pe microscop. Greu cu plagiatele as­tea! Pe deasupra, Integru.org a cerut părerea unor nume cunoscute din co­munitatea ştiinţifică internaţională. Toate cele şase verdicte au fost fără drept de apel. De pildă, profesorul Christian Holm, de la Universitatea din Stuttgart, Germania, a ţinut să precizeze: „Este absolut inacceptabil, un comportament ilegal, o fraudă şi, în opinia mea, acest caz ar trebui urmărit penal. Nicio scuză n-ar tre­bui permisă pentru acest gen de com­portament“, iar dr. Xiaosong Wang de la Departamentul de Chimie al Uni­versităţii din Waterloo, Canada, a declarat, după ce i s-a prezentat si­tuaţia: „Exemplul arătat este atât de evident şi grav, încât cred că sanc­ţiunea maximă este o decizie re­zo­nabilă. Autorilor n-ar trebui să li se mai permită să lucreze în lumea aca­demică şi nu ştiu dacă aş mai avea încredere în ei, indiferent ce alte profesii şi-ar alege“.

Cazul a fost preluat de Frankfurter All­gemeine Zeitung şi de aici a po­posit pretutindeni în presa ro­mâ­neas­că. Ministerul Educaţiei răspunde prin­tr-un comunicat în care pre­ci­zea­ză: „(...) considerăm că este inac­cep­tabilă asocierea celor două lucrări, precum şi suspiciunea de plagiat pen­tru articole ştiinţifice care au în co­mun doar exprimări în limba en­gleză, specifice domeniului chimiei“.

 

Recidiva

Duminică, 2 decembrie, Integru.org revine cu o serie de plagiate şi au­toplagiate în lanţ, în care apare din nou numele doamnei ministru. O în­vălmăşeală care va aduce, desigur, mul­te puncte în plus renumelui cer­cetării româneşti în străinătate. Mai precis, acest nou caz se referă la patru articole publicate în perioada 2006-2007. Conţinutul tuturor celor patru articole este practic acelaşi, pre­cizează Integru.org, deşi atât ti­tlul, cât şi lista de autori au fost mo­dificate de la un articol la altul. Doi autori noi, Ecaterina Andronescu şi Sorin Jinga, sunt adăugaţi pe cele trei republicări ale articolului ori­ginal, fără a avea vreo contribuţie no­uă la conţinutul ştiinţific. Articolele au apărut în publicaţiile Thin Solid Film, Journal of the European Ce­ramic Society, IEEE International Se­miconductor Conference, precum şi într-o publicaţie afiliată Academiei Ro­mâne (Romanian Journal of Inf­or­mation Science and Technology).

Se pare, afirmă Integru.org, că falsul a fost finanţat cu un grant ştiinţific din fonduri publice al cărei director a fost chiar ministrul Educaţiei : „În plus, ultimele trei articole men­ţio­nează un alt grant, CEEX No. 4/2005, drept sursă a finanţării. Acest fapt ridică întrebări serioase legate de modul în care finanţarea publică pentru grantul din 2005 este justificată, având în vedere că re­zultatele cercetării fuseseră deja fi­nanţate printr-un grant anterior. Di­rectorul grantului CEEX No. 4/2005 a fost Ecaterina Andronescu, unul dintre autorii adăugaţi pe ul­timele trei articole“.

Şi în acest caz, patru specialişti in­ternaţionali au fost solicitaţi să-şi spună părerea. Profesorul James F. Scott, de la Universitatea Cam­bridge, nu are dubii, asemenea ce­lorlalţi trei: „(...) cele patru lucrări sunt aproape identice (> 90%). În plus, după prima publicare, încă doi autori au fost adăugaţi [n.r. - Ecaterina Andronescu şi Sorin Jinga]. Aceştia trebuie să fie consideraţi drept plagiind lucrarea autorilor originali. Aceste acţiuni încalcă nor­mele de etică pentru lucrările şi pu­blicaţiile ştiinţifice şi, în mod spe­cial, termenii contractuali de su­pu­nere a manuscrisului la jurnalele implicate“.

Măsurile propuse de el: „(1) Autorii ar fi interzişi permanent sau tem­porar la publicare de către editorii fiecăreia dintre cele patru re­vis­te; (2) toţi autorii ar fi mustraţi ofi­cial de către institutele la care sunt angajaţi; (3) autorii ale căror nume au fost adăugate ar fi respinşi de comunitatea academică de la orice altă publicare“.

Aşteptăm cu nerăbdare următoarele episoade din ping-pongul pla­gia­te­lor.

 * * *

 

Scrisoarea către ministrul Andronescu: mii de semnături şi mesaje de susţinere

Scrisoarea deschisă adresată Ecaterinei Andronescu, iniţiată de un grup restrâns din care fac parte nume ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Mircea Cărtărescu, Andrei Cornea, Dan Grigore, Daniel Vighi, Mihaela Miroiu, Monica Macovei, Livius Ciocârlie, privind retragerea titlului de doctor al premierului, a adunat până luni, 3 decembrie, 2.700 de semnături, iar acestea continuă să sosească pe site-ul revistei 22.

Miile de semnături au venit nu doar din ţară, ci şi din toate colţurile lumii, inclusiv de la cadre didactice şi studenţi de la universităţi occidentale prestigioase. E greu să găseşti o profesie care nu este reprezentată printre semnatari, care nu vin doar din mediul universitar: au ţinut să semneze şi muncitori, pensionari, şoferi, funcţionari.

De multe ori, semnăturile sunt însoţite de scurte mesaje de susţinere.

Marius Ursescu, Interiors Design Engineer la Compania Boeing, ţine să-i transmită ministrului Educaţiei următorul mesaj: „Unul dintre puţinele avantaje pe care le-am avut în străinătate a fost nivelul educaţiei dobândite în România. Boeing, Microsoft, Apple, Nintendo şi altele au ajuns să respecte diplomele româneşti. Vă rog, nu diluaţi valoarea învăţământului universitar din ţară!“. La rândul său, Mihai Tăzlăuanu spune: „Sunt doctor în electronică, Universitatea Politehnică Bucureşti. Aş dori ca doctoratul meu să-şi păstreze sensul şi valoarea, deci celor care au titluri nelegitime să li se ridice aceste titluri. E de datoria ministrului Învăţământului să-i ridice domnului Ponta titlu de doctor“.

Gabriela Gheorghe, medic în Statele Unite, are chiar o sugestie : „Sugerez o scrisoare asemănătoare adresată Preşedinţiei, în care să i se ceară preşedintelui României să nu îl mai nominalizeze pe Victor Ponta ca premier. Credibilitatea noastră ca ţară, dar mai ales credibilitatea diplomelor româneşti în străinătate trebuie să fie motivaţia unui astfel de demers“.

Ionel Sabin prezintă o situaţie cu care s-a întâlnit: „Caz real: după ce şi-a prezentat lucrarea la un congres ştiinţific internaţional, un profesor român a fost întrebat nu din tematica lucrării expuse, ci dacă este adevărat că primul-ministru al României şi-a plagiat teza de doctorat şi dacă acesta este nivelul universităţilor din România. Cine răspunde pentru acest prejudiciu moral adus unui profesor român care a făcut ce depindea de el ca să-şi reprezinte ţara cu cinste?“.

Gabriel Borcan, inginer construcţii, propune chiar o campanie naţională antiplagiat : „Campania împotriva plagiatului trebuie extinsă sub formă de clipuri publicitare în cadrul tuturor televiziunilor, fie ele private sau de stat. Este singura modalitate prin care toţi românii pot fi cât de cât sensibilizaţi. Furtul intelectual produce pagube morale şi de aceea este mai periculos decât cel material“.

Săptămâna aceasta, scrisoarea, însoţită de semnături, îi va fi înmânată Ecaterinei Andronescu.

 * * *

 

Joaca de-a „competenţa“ în ridicarea titlului de doctor

Prima reacţie a Ecaterinei An­dronescu, întrebată fiind ce răspuns are faţă de iniţiativa scrisorii deschise pentru re­tra­­gerea titlului de doctor pre­mi­erului, a fost să se ascundă în spatele lipsei de com­pe­ten­ţă. „Eu vă invit să citiţi Legea învăţământului şi o să vedeţi că, din acest punct de vedere, pentru dem­nitari, ministrul nu are nicio competenţă“.

Răspunsul i-a determinat pe ini­ţiatorii scrisorii să adauge un apendice la scrisoarea des­chisă însoţită de mii de sem­nături ce-i va fi înmânată mi­nistrului în această săp­tă­mâ­nă: articolele din lege care-i conferă competenţe depline. De exemplu, art. 168, ali­n. 5 din Legea Educaţiei care pre­vede că studenţilor doc­to­ranzi „li se retrage titlul de doctor prin ordin al mi­nis­tru­lui, la pro­punerea CNATDCU“. CNATDCU a constatat pe 29 iu­lie plagiatul premierului, iar faptul că a fost desfiinţat de fostul ministru Liviu Pop nu anulează de­ci­zia. Ministerul poate lua de­ci­zia re­­tra­gerii titlului şi pe ba­za ra­poar­telor Consiliului de Etică al Uni­versităţii care i-a acor­dat titlul, conform art. 170, ali­n. 1. 

Singura lege care se referă la excepţii pentru demnitari es­te Legea 206/2004, numai că Vic­tor Ponta este în ace­laşi timp cadru didactic, deci intră în pre­vederile art. 1 din aceeaşi le­ge, care se referă la „categoriile de personal ce desfăşoară ac­tivităţi de cer­cetare-dez­vol­tare“. Aşadar, dacă ministrul Educaţiei adu­ce ca argument poziţia de demnitar a pre­mi­erului, poa­te foarte bine să-i retragă titlul de doctor doar pe baza faptului că Victor Pon­ta este cadru didactic.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22