Liga baronilor sfidează NATO

SUA anunţă că se vor concentra pe lupta împotriva corupţiei în Europa Centrală şi de Est, în strânsă colaborare cu UE.Pentru a sublinia importanţa luptei anticorupţie, Ambasada SUA premiază procurorul general al DNA, Laura Kövesi, sub a cărui conducere procurorii „au continuat să investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmă cu un deceniu“. În acest timp, premierul României şi, după toate indiciile, viitor prezidenţiabil, transmite mesajul că baronii săi puşcăriabili sunt mai importanţi decât partenerii strategici ai României.

SUA au transmis un nou semnal României că, mai ales în contextul escaladării confictului ruso-ucrainean, au nevoie, în NATO, de par­teneri care să lupte eficient cu corupţia şi să susţină statul de drept. „Ţă­rile care nu au un stat de drept puternic, care nu au o justiţie independentă, ins­ti­tuţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care Rusia le des­făşoară în Ucraina“, trans­mi­tea, venit la Bucureşti, Hoyt Yee, asistentul adjunctului se­cretarului de stat american pen­tru Europa şi Eurasia, Vic­toria Nuland. La o întâlnire, organizată cu şefii tuturor partidelor politice, la care Victor Pon­ta nu a mers. Deşi a fost o vizită anunţată din timp şi deşi pe ordinea de zi fuseseră pro­ble­me de importanţă majoră şi pentru România.

Mai mult, imediat după aceea, de 1 mai, d-l Ponta mergea la Constanţa, în fieful a doi ba­roni cercetaţi de DNA pentru fapte de co­rup­ţie, care, nu o dată, au ieşit în peisaj cu de­claraţii virulente la adresa procurorilor an­ti­corupţie – Nicuşor Cons­tan­tinescu şi Radu Mazăre. Cu ultimul, a făcut băi de mul­ţime, exact în cartierul de lo­cuinţe sociale „Henri Coan­dă“, care apare în dosarul DNA în care Radu Mazăre es­te cercetat pentru fals în de­claraţii şi luare de mită. Mai mult, şi-a declarat public sus­ţinerea faţă de acesta: „Stau lângă cine trebuie. O să fiu ală­turi de Radu“. Cum poate fi interpretată o astfel de atitudine?

Drept gafă? Nu, pentru că nu e prima dată când îşi susţine public propriul baronet ce­r­cetat pentru fapte de corupţie, în faţa căruia şi-a exprimat, de multă vreme, speranţa pre­luării „controlului politic al DNA“. Recent, du­pă arestarea liderului PSD şi CJ Mehedinţi, Adri­an Duicu – cercetat într-un dosar de co­rupţie în ale cărui stenograme apare şi nu­mele pre­mierului, în contextul unui posibil tra­fic de in­fluenţă –, d-l Ponta le promitea ba­ronilor cu pro­bleme penale: „În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieşi Băsescu, îi vom face dreptate şi lui Costică Nicolescu, şi celorlalţi“. Nu e prima dată nici când afişează această ati­tudine faţă de partenerii americani şi, implicit, faţă de NATO. În ianuarie, deşi pe agenda pu­blică a premierului nu figurase ni­cio altă în­tâlnire care să-i fi determinat ab­senţa, a evi­tat întrevederea cu Victoria Nu­land. Venită în Ro­mânia să avertizeze că „un sistem corupt nu numai că slăbeşte de­mo­craţia din interior, în­să face o ţară vulnerabilă şi la influenţele din afara graniţelor, care ar dori să exercite o pre­siune nejustificată asu­pra politicilor eco­no­mice, de stat şi luarea de­ciziilor“. În plus, în cinci zile în care, oficial, nu s-a ştiut unde es­te pri­mul ministru al Ro­mâniei, acesta nu a avut ni­cio reacţie publică la adresa mesajului re­pre­zentantului Depar­ta­mentului de Stat al SUA.

Drept sfidare? Se poate spune aşa. Prin aceas­tă atitudine, d-l Ponta transmite că între De­partamentului de Stat al SUA, NATO şi baronii cercetaţi pentru corupţie optează pentru cei din urmă, expunând astfel România riscului de a intra sub controlul politic al unor sfere de influenţă corupte. Exact pericolul din faţa căruia partenerii americani le transmiteau ofi­cialilor români să se ferească, mai ales în ac­tualul context geopolitic extrem de tensionat şi problematic pentru România.

Atitudinea d-lui Ponta nu doar indignează, ci în­grijorează. Cu atât mai mult cu cât, do­rin­du-se preşedintele unui stat membru NATO, partener strategic al SUA, apare întrebarea da­că nu cumva are, pentru eventualitatea ajun­ge­rii la Cotroceni – moment în care ar deveni şi şef al CSAT –, un alt plan, de schimbare a strategiei naţionale? //