Bursele pentru studenţi, încă o insolvenţă a lui Dinu Patriciu

Fundaţia „Dinu Patriciu“ şi-a lăsat bursierii fără fonduri într-un moment foarte nepotrivit - când trebuiau să-şi achite taxele.

Au trecut 3 luni de când Fundaţia „Dinu Patriciu“ (FDP) a sistat alocarea burselor din programele Orizonturi deschise şi Inventează-ţi viitorul. Motivul invocat: „reorganizarea şi restructurarea activităţii fundaţiei“, potrivit unui comunicat al organizaţiei. Este a doua oară când se suspendă finanţarea unora dintre bursele FDP.

Directorul general al FDP, Tincuţa Apăteanu, ne spune că „motivul sistării programelor de burse este de natură economică“. Pe de altă parte, fundaţia avea în proiect lansarea unei noi instituţii de învăţământ privat. Aceleaşi motive economice au pus însă în stand by şi acest proiect, după cum declară Tincuţa Apăteanu: „din păcate, proiectul pentru noua instituţie de învăţământ este de asemenea suspendat pe perioadă nedeterminată“.
 

Surse de „imagine bună“

Când s-au iniţiat cele două programe de burse FDP, Orizonturi deschise şi Inventează-ţi viitorul, în 2007, omul de afaceri Dinu Patriciu a vărsat peste 5 milioane de dolari în fundaţie, anunţând că va investi şi peste 70 de milioane de dolari în înfiinţarea unei universităţi de elită, care se va deschide în „3-4 ani“. După 2 ani, Patriciu a donat peste 7 milioane de dolari fundaţiei sale, iar în 2010 a donat peste 8 milioane de dolari. În ianuarie 2012, însă, fundaţia a decis să suspende aceste programe, principalele surse de „imagine bună“.

Programul Orizonturi deschise cuprindea maximum 100 de bursieri, fiecare primind circa 15.000 de dolari pe an, iar Inventează-ţi viitorul, cu 5.500 bursieri, ajuta tinerii cu câte 200 de lei lunar (elevi cu rezultate şcolare excelente, dar cu situaţii materiale precare), respectiv 300 de lei lunar (studenţi români şi care provin din Republica Moldova).

După 3 luni de la anunţul sistării burselor, RAF (Romanian American Foundation) a preluat o parte dintre bursierii din străinătate ai FDP, alocându-le granturi de 380.000 dolari pe anul 2011-2012 pentru a-şi finaliza studiile.
 

Bursierii din străinătate

Directorul executiv al RAF, Roxana Vitan, ne-a explicat că granturile au fost alocate doar „celor 63 de bursieri care, până în prezent, nu au reuşit sau au reuşit să găsească doar parţial surse alternative de finanţare. Bursele acordate de RAF acoperă nevoile financiare ale studenţilor pentru cel de-al doilea semestru al anului universitar 2011-2012, exclusiv. Studenţii calificaţi primesc finanţarea RAF într-o singură tranşă, prin virament bancar direct în conturile lor“.

Emanuel Beteringhe, plecat la Londra din septembrie 2011, la un master în Education Management, King’s College, fost bursier Orizonturi deschise, povesteşte că pe 13 ianuarie a fost informat de rezilierea contractelor de bursă. „Vestea a fost problematică din mai multe puncte de vedere. Dincolo de lipsa banilor (trebuia să mai primim tranşa a doua a bursei), momentul a fost foarte nepotrivit, pentru că mulţi dintre colegii mei trebuiau să achite, la început de februarie, tranşa a doua din taxele la facultate sau din taxele pentru cămin. Vestea a fosat cumva şocantă şi pentru că Fundaţia şi-a construit în timp un brand de instituţie profesionistă şi avea deja câteva generaţii de bursieri la activ pentru care totul decursese bine“.

Potrivit contractului semnat cu FDP, bursierii aveau obligaţia de a se întoarce în ţară după finalizarea studiilor, astfel încât reacţiile studenţilor din afară la aflarea veştii au fost contradictorii: „Majoritatea am fost într-o poziţie dificilă în urma acestei veşti, dar nu toţi. Au fost câţiva colegi care, fiind mai înstăriţi, nu au resimţit aşa acut şocul. Alţi câţiva s-au bucurat chiar, pentru că nu mai erau obligaţi să se întoarcă în România la finalul studiilor“, povesteşte Emanuel.
 

O parte dintre bursieri au fost salvaţi de universităţile la care erau înmatriculaţi. „Scrisoarea trimisă de FDP fiecărui bursier cu precizarea că sistarea burselor nu a fost făcută pe criterii de performanţă academică a fost foarte folositoare în procesul de aplicare la fondul de urgenţă al universităţilor la care eram înscrişi“, susţine Emanuel. Iar alţi bursieri „au reuşit, cu ajutorul profesorilor, să găsească proiecte pe care să lucreze şi să fie plătiţi ca să îşi acopere cheltuielile“.

Demersurile „colective“ pe lângă autorităţile române, miniştrii Baconschi, Diaconescu şi Funeriu, nu au avut succes. „Intuiam că nu au prea multe pârghii de a ne ajuta într-o astfel de situaţie, dar am fi apreciat să primim măcar un răspuns formal“, spune Emanuel.
În schimb, Fundaţia Raţiu, prin Nicolae Raţiu, s-a implicat şi i-a ajutat prin lobby-ul făcut pe lângă ambasadorii Marii Britanii şi SUA şi, „coroborat cu eforturile în aceeaşi direcţie depuse de Tincuţa Apăteanu, directorul general FDP“, a grăbit decizia inspirată a RAF de a îi ajuta pe acei bursieri care nu reuşiseră să îşi rezolve situaţia.

Emanuel primeşte acum o bursă în valoare de 3.500 de lire sterline din partea universtăţii pe care o urmează şi ne spune că „din discuţiile de la interviu (pentru bursa RAF – n.r.), ştiu că solicitarea domniilor lor, în opinia mea legitimă, era ca bursierii să găsească o formă de a contribui în direcţiile sau la programele RAF“. El mai precizează că, deşi a fost pus iniţial într-o situaţie delicată, este de apreciat felul în care reprezentanţii FDP au gestionat această criză.
 

Aurora Constantin, plecată să studieze la University of Edinburgh, Marea Britanie, nu s-a gândit, iniţial, la o întrerupere a contractului, „ci mai degrabă la o prelungire a programului de doctorat peste perioada de finanţare (conform contractului semnat cu FDP – n.r.)“. A avut „o mică sumă de bani de rezervă“ în perioada de câteva luni cât nu a beneficiat de bursă şi a „depus cereri la toate instituţiile şi organizaţiile care ofereau burse pentru studenţi (evident, dacă eram eligibilă) şi granturi de urgenţă“, ne explică Aurora. Pâ­nă la urmă, universitatea în care învaţă i-a oferit o bursă lunară în valoare de 1.000 de lire sterline. Aurora îşi va finaliza studiile doctorale abia în 2014 şi până atunci va căuta în continuare surse alternative de venit.
 

Bursierii din ţară

În ceea ce îi priveşte pe elevii şi studenţii bursieri din programul  Inventează-ţi viitorul, directorul general al Fundaţiei „Dinu Patriciu“, Tincuţa Apăteanu, ne-a spus că „se ocupă familiile lor, şcolile în care studiază, autorităţile locale, alte organizaţii neguvernamentale cu proiecte în educaţie şi Ministerul Educaţiei“. Din păcate, pentru acest program, problema financiară nu a putut fi rezolvată nicicum. Pentru cele 4 milioane de euro pe an, cât este necesar programului, „nu s-a găsit niciun investitor“.

Principalul investitor care nu a mai dat bani este însă chiar Dinu Patriciu, a cărui situaţie financiară a dus la o astfel de problemă, el nedorind să facă până acum nici o declaraţie în acest sens, deşi a fost contactat în repetate rânduri. //