Adevărata miză politică a alegerilor pentru primăria oraşului Moscova

Moscova ar fi trebuit să fie la mijlocul sezonului mort din timpul verii, cu milioane de moscoviţi mergând la mare în Turcia sau în Crimeea sau la micile lor parcele dača situate în afara oraşului. Blocajele de trafic endemice s-au diminuat substanţial până la sfârşitul lunii august, când populaţia se va întoarce înapoi în oraş şi va vota la alegerile probabil decisive, pentru prima dată din 2003 încoace, pentru funcţia de primar în data de 8 septembrie. Actualul primar Serghei Sobeanin (55 de ani), fost vice-prim-ministru şi şef al administraţiei prezidenţiale al preşedintelui Vladimir Putin, a fost numit la conducerea oraşului Moscova în anul 2010. Sobeanin a făcut o treabă destul de bună la conducerea oraşului şi caută să fie reales candidând ca independent, deşi este susţinut de partidul de guvernământ Rusia Unită (RU). Sobeanin pare că îşi doreşte să câştige în mod corect alegerile de la 8 septembrie şi i-a ajutat efectiv pe candidaţii din opoziţie - spectaculosul candidat anticorupţie Alexei Navalni (37 de ani) şi pe Serghei Mitrokhin din Partidul Liberal Yabloko - să adune suficiente semnături de la deputaţii municipali din partidul Rusia Unită cu scopul de a depăşi aşa-numita barieră municipală şi a intra pe buletinele de vot (Kommersant, 25 iulie).

Sobeanin a solicitat Comisiei Electorale să adune din toate colțurile Rusiei câteva mii de maşini de vot electronice utilizabile într-o încercare de a acoperi cel puţin 30 la sută din secţiile de votare din Moscova. La alegerile trecute, secţiile de votare dotate cu maşini de vot au produs rezultate mai puţin favorabile pentru candidaţii Rusiei Unite, limitând se pare fraudarea alegerilor. Sobeanin a cerut de asemenea ca votul în absenţă să fie limitat, într-o aparentă încercare de a evita acuzaţiile de fraudare a votului pe scară largă care au afectat alegerile Dumei în 2011 şi au dus la proteste în masă (Kommersant, 24 Iulie).

Încercările lui Sobeanin de a câştiga cu brio alegerile din Moscova au fost subminate brusc săptămâna trecută, atunci când Navalni a primit o sentinţă dură la cinci ani de închisoare pentru un presupus furt într-un proces spectacol motivat politic în Kirov. Procurorul a cerut o sentinţă de şase ani pentru Navalni şi co-inculpatul său, Piotr Ofiţerov (ITAR-TASS, 05 iulie). În Rusia, procesele cu juraţi sunt permise numai în cazuri grave, cum ar fi crima, iar Navalni a avut un proces în faţa tribunalului din Kirov fără nici o speranţă de achitare, într-un caz motivat politic. Judecătorul a pronunţat în mod obedient o condamnare de cinci ani pentru Navalni şi patru ani pentru Ofiţerov, cu mandat de arestare imediată. Personalul campaniei electorale a lui Navalni a anunţat că acesta se va retragere din alegerile pentru oraşul Moscova ulterior reţinerii (Interfax, 18 iulie). Dar acuzarea şi-a schimbat brusc poziţia iar Navalni şi Ofiţerov au fost eliberați, în aşteptarea unui apel încă-a-fi-programat pentru audiere de către o instanţă superioară din Kirov după ce au fost încarceraţi pentru numai 22 de ore. Lui Navalni i s-a permis să ia un tren înapoi spre Moscova, pentru a fi primit ca un erou şi pentru a continua să candideze pentru postul de primar al oraşului (Interfax, 20 Iulie).

Până la 10.000 de protestatari s-au adunat spontan în centrul Moscovei din apropiere de Kremlin după ce pedeapsa lui Navalni cu închisoarea a fost anunţată şi în cele din urmă au fost dispersaţi brutal de către poliţie, care a făcut mai multe arestări. Proteste au izbucnit în Sankt Petersburg şi în alte oraşe din Rusia (Interfax, 19 iulie). Dar schimbarea bruscă a atitudinii procurorilor şi a instanţei de judecată din Kirov, care i-a dat lui Navalni câteva săptămâni în plus de libertate, nu a fost rezultatul indignării publice. Eliberarea lui Navalni şi a lui Ofiţerov după ce un verdict a fost pronunţat nu este permisă, potrivit experţilor în drept, fiind neconformă cu procedurile legale existente şi, potrivit unor surse din campania de realegere a lui Sobeanin, s-a întâmplat după o intervenţie directă a Kremlinului. Personalul de campanie al lui Sobeanin spera se pare, că procesul din Kirov nu va întrerupe alegerile pentru oraşul Moscova, deoarece lui Navalni i s-ar fi dat o pedeapsă cu suspendare. Însă reţinerea lui Navalni ar fi putut interfera cu trucul lui Sobeanin de a câştiga influenţă politică necesară în a-l propulsa, eventual, pentru a deveni succesorul ales al lui Putin şi numărul doi în Rusia, prin câştigarea corectă a alegerilor pentru oraşul Moscova. Prin urmare, Putin a fost rugat să intervenă pentru punerea în libertate a lui Navalni (Vedomosti, 22 iulie). Kremlinul a negat oficial că Putin ar fi fost direct implicat în eliberarea lui Navalni şi i-a numit pe protestatarii pro-Navalni drept "gloată" (RIA Novosti, 22 iulie).

Aşa-numita fracţiune "siloviki" a militarilor ruşi şi a şefilor de securitate ar fi făcut presiuni pentru ca Navalni să primească pedeapsa cu închisoarea pentru a-l submina pe Sobeanin şi pentru a-l promova astfel pe ministrul Apărării, Serghei Șoigu, drept viitor prim-ministru şi succesor ales al lui Putin (http://www.gazeta.ru/politics/2013 / 07/19). În orice caz, campania electorală din Moscova începe să prindă viaţă. Eliberarea lui Navalni după protestele de stradă a dat activiştilor din opoziţie senzaţia că ei pot obţine încă schimbarea dacă pun presiune. Leonid Volkov, şeful campaniei electorale a lui Navalni, a declarat săptămâna aceasta jurnaliştilor: "Dacă vom câştiga, Navalni va fi achitat, dacă vom pierde rău, el va merge la închisoare iar dacă vom obţine aproximativ 20% din voturi, ceva între" (http://www.gazeta.ru/politics/2013/07/22_a_5502937.shtml). Navalni este astăzi o figură care poate uni toate nemulțumirile în Rusia, ca şi Boris Elţîn în anul 1991. Acest autor a asistat personal pe străzile din Moscova la modul în care naţionaliştii fluturau semnul lor, aşa-numitul steag "imperial" negru-galben-alb (promovat odată de ţarul Alexandru al II-lea în secolul al XIX-lea) şi împărţeau pliante electorale pentru Navalni.

Ultimele sondaje îl situează pe Navalni, cu aproximativ 9%, pe locul al doilea după Sobeanin cu un procent de 54% din voturile potenţiale. Cele mai multe sondaje îi prezic lui Sobeanin o victorie uşoară pe 8 septembrie (Kommersant, 24 Iulie). Dar un experiment politic cu alegeri relativ corecte ale unui regim represiv care s-a bazat mult timp pe fraudarea alegerilor poate aduce rezultate cu adevărat imprevizibile. În martie 1990, a fost pentru prima dată când liberalii pro-democraţie au câştigat alegerile pentru primaria Moscovei, şi în cele din urmă acest lucru a dus la prăbuşirea dictaturii comuniste în Rusia în anul 1991. Dar Putin nu este Mihail Gorbaciov, care a promovat democratizarea. Putin evident consideră că Navalni este un agent al Statelor Unite, deoarece în anul 2010 acesta a urmat un curs la Universitatea Yale. Totodată el îl vede pe Navalni ca pe un criminal, care trebuie să fie imobilizat cu orice preţ. În cazul în care planul de a-l umili mai întâi pe Navalni printr-o înfrângere electorală răsunătoare şi de a-l închide mai apoi nu funcţionează, el ar putea fi închis oricum. Și cu cât primeşte mai multe voturi, cu atât mai dură ar putea fi sentinţa. Legislaţia rusă prezentă îi exclude pe criminalii condamnaţi de la a deţine vreodată o poziţie publică, astfel încât chiar şi o pedeapsă cu suspendare îl va opri pe Navalni de la a fi orice altceva decât un disident proscris în Rusia lui Putin, până când regimul în sine va fi spulberat de o altă posibilă revoluţie rusă – Navalni aterizând poate la Kremlin, în loc de primărie.

Articol publicat in Eurasia Daily Monitor

Traducere din engleză și adaptare de Simona Solomon